Aspiranţi la o carieră de cercetare în domeniul Nanotehnologiilor şi Ingineriei Biomedicale, întruniţi în cadrul Şcolii de toamnă Moldo-Japoneză

În perioada 20-24 septembrie 2015, la Chişinău s-a desfăşurat Şcoala de toamnă Moldo-Japoneză în domeniul Nanotehnologiilor şi Ingineriei Biomedicale. Evenimentul a fost organizat de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică din Moldova, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Conferinţei internaţionale în domeniile nanotehnologiei şi ingineriei biomedicale (ICNBME-2015), alături de o serie de alte evenimente, orientate spre pregătirea comunităţii ştiinţifice din ţara noastră pentru o participare largă la programele internaţionale de cercetare ştiinţifică.
 
Lucrările Şcolii de toamnă au fost inaugurate de prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, director al Şcolii. Academicianul a remarcat că Şcoala de toamnă Moldo-Japoneză în domeniul Nanotehnologiilor şi Ingineriei Biomedicaleoferă oportunităţi inedite tinerilor cercetători, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor de a-şi aprofunda cunoştinţele în domeniile respective, aceasta fiind o posibilitate unică de a interacţiona direct cu renumiţi experţi în domeniu din ţară şi de peste hotare. În prelegerea inaugurală acad. Ion Tighineanu a trecut în revistă aspecte din istoria dezvoltării nanotehnologiilor, aportul adus de savanţii din ţara noastră la dezvoltarea domeniului „nano”, precum şi elaborări epocale care schimbă lumea.
 
Pe parcursul a cinci zile, în cadrul şcolii de toamnă au fost ţinute o serie de prelegeri de către profesori şi cercetători din Republica Moldova şi de peste hotare: prof. Mircea Dragoman din Romania, prof. Hidenori Mimura din Japonia, profesorii Rainer Adelung şi Vladimir Fomin din Germania, etc. La Şcoala de toamnă a  participat în premieră un grup de studenţi din Japonia, discipoli ai renumitului profesor Hidenori Mimura, expertul având o colaborare de mai mulţi ani cu Republica Moldova.
 
Una din prelegerile care a stârnit un interes deosebit pentru audienţii cursului a fost susţinută de prof. Rainer Adelung de la Universitatea din Kiel, Germania. În prezentarea sa, expertul german a dezvăluit unele taine ale suprafeţelor superhidrofobe, a expus noţiuni din fluidică, a descris o serie de noi nanomateriale cum ar fi arhitectura tetrapodică în bază de oxid de zinc, aerografitul şi structurile hibride în baza lui, în particular nanocompozitul constituit din aerografit şi nanoparticule din nitrură de galiu, elaborat în strânsă colaborare cu echipa academicianului Ion Tighineanu. Profesorul Adelung a realizat o serie de experimente „pe viu”, trezind admiraţia celor prezenţi la prelegere.
 
Profesorul german este interesat în colaborarea cu Republica Moldova, motiv pentru care a şi ajuns la Chişinău. Expertul a menţionat colaborarea fructuoasă pe care o are cu AŞM şi UTM de mai mulţi ani şi speră să extindă această colaborare sub mai multe aspecte ale nanomaterialelor în cadrul proiectelor europene. „Cu eforturi comune încercăm nu numai să le studiem dar şi să promovăm elaborări concrete prin proiecte pe care noi le pregătim şi câştigăm împreună granturi”, a remarcat expertul.
 
Prof. Rainer Adelung a mărturisit că a fost pentru prima dată în Republica Moldova  cu 4 ani în urmă şi este foarte impresionat de nivelul cercetărilor în domeniul nanotehnologiilor. Este conştient de faptul că posibilităţile financiare sunt destul de modeste, cu toate acestea, colaboratorii din Moldova au reuşit să realizeze lucruri fantastice.
 
Vladislav Bugaev, unul din participanţii la Şcoala de toamnă a relatat despre cât este de importantă şi necesară această şcoală pentru tinerii aspiranţi la o carieră de cercetare în acest domeniu şi se declară norocos că i s-a oferit oportunitatea de a fi audient al cursurilor renumiţilor profesori, atât din ţară, dar şi din străinătate care într-un fel ne ajută să dezvoltăm Moldova. Dincolo de faptul că a învățat foarte multe lucruri în domeniul care îl preocupă, inclusiv folosirea tehnologiilor în ingineria biomedicală, a făcut cunoştinţă cu mulţi cercetători din diferite ţări, Germania, România, Japonia, cu care a împărtăşit din experienţa cercetărilor din domeniu.
 
La şcoala de toamnă au participat 38 audienţi, selectaţi riguros, prin concurs, din cadrul mai multor instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, inclusiv şase studenţi reprezentând Universitatea din Shizuoka, Japonia. Limba de comunicare, evident, a fost engleza.