 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Elena Ungureanu:
Dicţionar tematic ilustrat (Locuinţa. Alimentaţia. Vestimentaţia)
Cuprins
Argument
Prezentul glosar constituie un fragment, alcătuit din 22 de termeni dispuşi în ordine alfabetică, selectaţi din “Dicţionarul tematic ilustrat (Locuinţa. Alimentaţia. Vestimentaţia)” (denumire provizorie), Ed. ARC, 2014, semnat de dr. Elena Ungureanu. Registrul lexicografic al dicţionarului tipărit pe hârtie cuprinde cca 2000 de termeni, însoţiţi de ilustraţia, definiţia şi traducerea cuvântului-titlu în trei limbi: engleză, franceză, rusă. Termenii sunt grupaţi tematic, acoperind trei dintre cele mai importante domenii ale habitatului omului. Fiecare domeniu este divizat în câteva subdomenii (cuprinsul dicţionarului). Definiţiile şi explicaţiile termenilor reflectă doar sensul legat de domeniul respectiv (chiar dacă mulţi dintre aceşti termeni sunt polisemantici), de aceea sensurile care vizează alte domenii vor trebui căutate, respectiv, în alte dicţionare. Deoarece domeniile cuprinse sunt voluminoase ca număr de termeni, sunt prezentaţi mai ales cei neologici, mai puţin cunoscuţi sau termenii care creează dificultăţi în utilizare (de ex., cremonă, mozzarella, canelură, îmbinări pecum fereastră, scaun ergonomic, culisantă, masă extensibilă etc.). Mai mulţi termeni din prezentul dicţionar (în special, anglicisme) sunt de dată recentă şi, de regulă, nu sunt deocamdată înregistraţi nici în dicţionarele academice explicative (o excepţie plauzibilă, în acest sens, DOOM-2 sau DEXI), nici în cele specializate. Asemenea termeni circulă frecvent în limbajul de zi cu zi.
ARHITECTURA CASEI
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Acoperiş,-uri, s.n. (engl. roof, fr. toit, rus. крыша). Partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii; acoperământ. Se disting două tipuri: acoperiş cu pante şi acoperiş-terasă. Acoperişul cu pante este acoperişul cu suprafeţe înclinate, format din şarpantă, învelitoare şi elemente auxiliare (tabachere, lucarne, luminatoare, streşini, jgheaburi, burlane, pazii etc.). Acoperişul-terasă este acoperişul plan.
EXTERIORUL CASEI. ANEXE, ALTE CONSTRUCŢII
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S S T T U V W X Y Z
↑
Bovindou -uri, s.n. (engl. bow-window , fr. fenêtre en saillie, rus. эркер). Construcţie ieşită în afara faţadei unei clădiri, ca un balcon închis, prevăzută cu una sau cu mai multe ferestre.
MATERIALE ŞI ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S S T T U V W X Y Z
↑
Chit, -uri, s.n. (engl. putty, fr. mastic, rus. замазка; шпатлевка). Pastă formată dintr-un praf mineral şi un lichid vâscos (ulei de in, glicerină etc.), care se întăreşte în contact cu aerul şi care este folosită la fixarea geamurilor în cercevele, la astuparea găurilor în lemn sau în zid etc. ♦ Chit bituminos (engl. bituminous putty, fr. mastic bitumineaux, rus. битумная шпатлевка/ мастика) = Amestec de bitum şi de fier, folosit la umplerea rosturilor dintre panelele pavajelor de piatră, pentru prepararea asfaltului turnat etc.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Dressing, -uri, s.n. (engl. dressing, fr. dressing, rus. дресинг). Încăpere-debara, în care se păstrează toată îmbrăcămintea casei.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Fereastră, -estre, s.f. (engl. window, fr. fenêtre, rus. окно). Deschizătură cu formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, pentru a permite să intre aerul şi lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix şi din cercevele (în care se fixează geamuri), montat în deschizătura amintită; geam. Tipuri de ferestre: clasică, suflantă, basculantă, pivotantă, oscilobatantă, culisantă.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Gheridon, -oane, s.n. (engl. gueridon table, fr. guéridon, rus. столик-геридoн; консоль) Măsuţă rotundă cu unul, trei sau patru picioare (roţi), pe care se aşază şi/sau se transportă mâncarea, desertul, medicamentele etc.
CORPURI DE ILUMINAT. ACCESORII
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Întrerupator, -oane, s.n. (engl. light switch, fr. interrupteur (de lumière), rus. выключатель) Dispozitiv care întrerupe sau restabileşte un circuit electric; comutator.
întrerupător reglabil întrerupător cu led
OBIECTE UTILITARE ŞI DECORATIVE
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Jardinieră, -e, s.f. (engl. planter, jardiniere fr. jardinière, rus. жардиньерка).1. Etajeră de lemn, suport de metal etc. pe care se ţin ghivece cu plante ornamentale; 2. Cutie în care se pune pământ pentru flori, aşezată sub ferestre sau pe balcoane.
CARNE TRANŞATĂ, MEZELURI, PRAPARATE DIN CARNE
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Lebărvurst, -şti, s.m. (engl. liverwurst, fr. paté de foie, rus. ливерная колбаса) Preparat alimentar în formă de salam, pregătit din pateu de ficat de porc; lebăr.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Mozzarella, s.f. [pron. moțarela] (engl. mozzarella, fr. mozzarella, rus. моцарелла) Brânză nefermentată, din lapte de bivoliţă.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
↑
Nisetru, -i, s.m. (engl. sturgeon, fr. esturgeon, rus. осётр) Peşte din familia sturionilor, prezent în Marea Neagră şi Marea Caspică şi în fluviile aferente, cu o lungime de până la 2 m şi o greutate de până la 100 kg, având corpul alungit şi îndesat, cu plăci cornoase pe laturi şi pe spate, cu capul mic şi botul scurt, lat şi rotunjit, preţuit mai ales pentru carnea lui şi icrele negre cu bobul mare, de 3-3,5 mm diametru.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
O
↑
Oregano, s.n. (engl. oregano, fr. marjolaine sauvage; origan, rus. орегано, душица обыкновенная) Plantă din familia mentei, ale cărei frunze sunt folosite drept condiment; maghiran; sovârf; busuioc de pădure.
P
↑
Piper, s.m. (engl. pepper, fr. poivre, rus. (черный) перец) Plantă tropicală din familia piperaceelor, cu tulpina lungă şi subţire, târâtoare sau agăţătoare, ale cărei fructe, în formă de boabe (negre la maturitate), sunt folosite (ca atare sau pisate) drept condiment; p.restr. (la sg.; de obicei cu sens colectiv) fructul acestei plante; boabele pisate ale acestei plante. ♦ Piper de Cayenne (ardei de Cayenne) este măcinătura obţinută dintr-un ardei foarte iute (termen împrumutat din limba indienilor americani tupi), cu textură mai grosieră decât cea a papricăi ungureşti, deosebindu-se clar seminţele şi bucăţelele de pulpă de fruct uscate.
Q
↑
Quinoa, s.f. (engl. quinoa, fr. quinoa, rus. киноа) Plantă erbacee cultivată în America Centrală pentru seminţele sale cu o mare valoare nutritivă.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
R
↑
Rambutan, s.m. (engl. rambutan, fr. ramboutan, rus. рамбутан; нефелиум). Fruct originar din Malaysia, de mărimea castanelor, acoperit cu o coajă (necomestibilă) cu spini, dar de o consistenţă moale, cu pulpă albă, fără sâmburi, cărnoasă şi translucidă, cu gust dulce-acrişor.
S
↑
Smochină, -e s.f. (engl. common fig, fr. figue, rus. инжир; фига) Fructul smochinului, în formă de pară mică, de culoare verzuie, comestibil, cărnos, dulce şi suculent, bogat în vitamine.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ş T Ţ U V W X Y Z
Ş
↑
Şarlotă, -e s.f. (engl. charlotte, fr. charlotte, rus. шарлотка). Cremă preparată din lapte, ouă, zahăr, frişcă şi gelatină (cărora li se adaugă şi fructe) şi care se serveşte ca desert.
T
↑
Tiramisu, s.n. (engl. tiramisu, fr. tiramisu, rus. тирамису). Desert tradiţional al bucătăriei italiene, preparat din brânză, gălbenuşuri, zahăr pudră, pişcoturi, lapte, cafea şi lichior de cacao.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
Ţ
↑
Ţuică, ţuici, s.f. (engl. tzuika/ tsuica, fr. țuică, rus. цуйка). Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe.
A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z
U
↑
Uşanka, s.f. (engl. ushanka, fr. ouchanka, rus. ушанка). Căciulă rusească cu urechi.
V
↑
Voaletă, -e s.f. (engl., fr. voilette, rus. вуалетка) Ţesătură în formă de reţea foarte fină, fixată la pălăriile de damă ca garnitură sau pentru a acoperi faţa; p.ext. pălărioara cu un astfel de accesoriu.
Z
↑
Zuccheto, (engl., fr. zuchetto, rus. зукето) Acoperământ purtat de clerici: albă pentru papă, roşie pentru cardinali, purpurie pentru episcopi şi neagră pentru preoţi.
Dicţionarul a apărut la Editura ARC.
Prezenta versiune online ilustrează concepţia hypertextuală (cu linkuri intra- şi extratextuale).
Programare: Daniela Marcu
Sursa: IDSI
Social plugin
