Știința și cercetarea în chestionarul cu întrebări pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

La 23 iunie 2022 Republica Moldova a primit statutul de candidat de aderare la Uniunea Europeană. Această decizie a fost precedată de transmiterea de către Guvernul Republicii Moldova a celor două părți ale chestionarului primit din partea Comisiei Europene cu privire la cererea țării noastre de aderare la Uniunea Europeană.

Chestionarul este structurat astfel încât să urmeze formatul negocierilor de aderare, care acoperă:

• criterii politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, respectul și protecția minorităților;
• criterii economice: o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței; și
• capacitatea de a-și asuma obligațiile aferente apartenenței la UE, inclusiv capacitatea administrativă și instituțională de a implementa în mod eficient întregul acquis al UE (organizat în peste 30 de capitole de negociere).

Partea a doua a chestionarului, 33 de capitole în 7 volume și peste 2.800 de pagini, vizează multe sectoare-cheie și prezintă o radiografie a situației actuale din țara noastră. Capitolul 25 al chestionarului se referă la Știință și Cercetare.

Din start, Capitolul 25 „Știință și Cercetare” face trimitere la Tratatul privind Uniunii Europe și a Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), fiind menționat că în conformitate cu articolul 4 din TFUE, există repartizarea competențelor (competență partajată) între UE și statele membre în domeniul științei și cercetării.

Articolul 4 alineatul (3) din TFUE prevede că: „În domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice […] Uniunea are competența de a desfășura activități, în special de a defini și pune în aplicare programe; cu toate acestea, exercitarea acestei competențe nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență”. Potrivit articolului 179 alineatul (1) din TFUE: „Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității sale, inclusiv în industrie, precum și promovarea activităților de cercetare considerate necesare în temeiul altor capitole din tratate”.

Capitolul 25 „Știință și Cercetare” al chestionarului include 37 de întrebări structurate în trei secțiuni:

• Politica națională de cercetare;
• Programe cadru;
• Inițiative de politici pentru a ajuta realizarea Spațiului European de Cercetare.

În Secțiunea I. Politica națională de cercetare este prezentată:

• organizarea cercetării la nivel național prin descrierea cadrul instituțional pentru politica de cercetare și inovare, incluzând rolul și competențele acestora;
• strategia națională pentru cercetare și inovare, cum este asigurată respectarea standardelor etice, inclusiv dacă există reglementări privind etica în conduita științei;
• organizarea sistemului de cercetare și inovare;
• folosirea dovezilor științifice pentru a informa elaborarea politicilor;
• în ce măsură sunt implementate și aplicate Carta europeană a cercetătorilor și Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor;
• în ce măsură se promovează cooperarea și schimbul între mediul academic și mediul de afaceri și în ce măsură are loc această cooperare;
• cum sunt alocate fondurile publice pentru cercetare;
• cum se face evaluarea cercetării finanțate de stat.

Ca răspuns la întrebarea din chestionar cu privire la Strategia de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova este menționat că această Strategie este un document de politică, al cărui scop este crearea în țară a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, strâns legat de mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală pentru a reflecta rapid și cuprinzător rezultatele cercetării științifice și ale formării academice privind competitivitatea mediului de afaceri și performanța economică a țării, oferind soluții la provocările societale. La moment este elaborat Proiectul Conceptului Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova, care este plasat pe platforma https://particip.gov.md/ro.

Proiectul Strategiei se bazează pe analiza cantitativă și cartografierea potențialului de dezvoltare al țării. Astfel, „pentru identificarea sectoarelor prioritare asupra cărora se va concentra specializarea inteligentă, adică instrumente și măsuri de politică națională, a fost realizată Cartografierea potențialului economic, inovator și științific al Republicii Moldova la nivel național și regional, concentrându-se pe cinci zone statistice ale Republicii Moldova: Municipiul Chișinău, Zona Nord, Zona Centrală, Zona Sudică și UAT Găgăuzia” (p.17).

Cartografierea potențialului economic, inovator și științific al Republicii Moldova a identificat la nivel regional zonele cu potențial economic, care fiind combinate cu cele cu potențial inovator și confirmate de potențialul științific, au rezultat în câteva domenii mai generale, cu potențial de specializare inteligentă la nivel național și anume: Tehnologii informației și comunicațiilor; Agricultură și prelucrarea alimentelor; Energetică; Biomedicină; Echipamente electrice.

În ceea ce privește promovarea cooperării și schimbul între mediul academic și mediul de afaceri și în ce măsură are loc această cooperare în chestionar a fost menționat că „Stimularea activității parcurilor științifice și tehnologice și a incubatoarelor de inovare este o altă prioritate a Republicii Moldova. Pentru crearea condițiilor favorabile dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice și/sau incubatoarelor de inovare, Hotărârea Guvernului nr. 583/2020 a fost aprobată pentru punerea în aplicare a Legii nr. 226/2018 privind inovarea parcurilor științifice și tehnologice și incubatoarelor” (p. 23).

Este de remarcat că, la întrebarea privind alocarea fondurilor publice pentru cercetare și dacă a fost actualizat designul finanțării naționale competitive în conformitate cu regulile Programelor-cadru TFUE în răspunsul Guvernului se menționează că proporția de repartizare a mijloacelor financiare de 40% pentru finanțarea instituțională și 60% pentru finanțarea proiectelor de cercetare și inovare este determinată în Programul național în domeniile cercetării și inovării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 381/2019, însă „Designul finanțării naționale competitive a fost modificat prin aprobarea Legii nr. 190/2017, dar nu în conformitate cu regulile Programelor-cadru TFUE” (p. 27).

În Secțiunea II Programe cadru a chestionarului se prezintă informația privind participarea Republicii Moldova în Programul-cadru TFUE și Programul de cercetare și formare EURATOM, fiind menționate măsurile speciale întreprinse de Republica Moldova pentru a încuraja cooperarea în cercetare în cadrul Orizont Europa, în special organizarea Zilelor de Informare, punctelor naționale de contact, stimulentelor etc., caracteristica legislației privind impozitarea și taxele de import privind fondurile UE pentru cercetare ș.a.

Cele mai multe întrebări ale chestionarului fac parte din Secțiunea III Inițiative de politici pentru a ajuta realizarea Spațiului European de Cercetare. În acest compartiment se prezintă reformarea sistemului național de cercetare și inovare din Republica Moldov, fiind furnizate informații cantitative pentru perioada 2019-2021, incluzând următoarele aspecte:
a) cheltuielile interne brute pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT) raportate la produsul intern brut (PIB);
b) cheltuielile guvernamentale brute pentru CDT raportate la PIB;
c) cheltuielile brute în învățământul superior pentru CDT raportate la PIB;
d) cheltuielile brute ale întreprinderii de afaceri pentru CDT raportate la PIB, raportul la cheltuielile guvernamentale brute;
e) investiții străine brute în CDT.

De asemenea, se enumeră măsurile ce au fost luate pentru a crește calitatea cercetării publice și se argumentează dacă finanțarea cercetării publice se bazează pe performanța.

În această ordine de idei, în răspunsul la această întrebare a chestionarului se menționează că pentru a crește calitatea cercetării publice s-au întreprins mai multe acțiuni, inclusiv:

• „Implementarea principiilor Științei Deschise prin asigurarea Accesului Deschis la publicațiile științifice și introducerea tehnologiilor digitale în toate sferele sistemului de cercetare și inovare. În acest context, de menționat: includerea cerinței privind publicarea rezultatelor proiectelor de cercetare, finanțate de la bugetul de stat, în Acces Deschis, ca condiție pentru finanțarea proiectelor de cercetare și inovare” (p. 36), condiție menționată în Metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării;
• Dezvoltarea Instrumentului Bibliometric Național, care indexează publicațiile în reviste, materiale ale manifestărilor științifice și publicațiile internaționale ale autorilor din Republica Moldova incluse în baze de date internaționale de prestigiu; organizarea concursului de proiecte de cercetare „Oferirea de soluții privind promovarea conceptului de Știință Deschisă și dezvoltarea tehnologiilor digitale în domeniile cercetării și inovării”. În același timp, fiind remarcat că „Pe termen scurt, sunt stabilite acțiuni de înființare a Serviciului Electronic în domeniul cercetării și inovării (e-Research) și elaborarea conceptului de document privind Știința Deschisă în Republica Moldova” (p. 36.).

Alte întrebări privind reformarea sistemului naționale de cercetare și inovare au vizat:

• măsurile care au fost luate pentru promovarea cooperării public-privat;
• măsurile care au fost luate pentru a promova un mediu de afaceri care să stimuleze investițiile private în cercetare și dezvoltare și dacă există măsuri pentru a facilita capitalul de risc;
• cadrul politicii naționale de sprijin pentru creșterea capacității de cercetare și inovare a IMM-urilor;
• stimulentele financiare sau de altă natură pentru investițiile în cercetare și dezvoltare tehnologică din partea întreprinderilor publice și industria privată;

De asemenea, Secțiunea III Inițiative de politici pentru a ajuta realizarea Spațiului European de Cercetare specifică răspunsurile Guvernului cu privire la construirea capitalului uman și mobilitatea cercetătorilor:

• ce acțiuni întreprinde Moldova pentru a se asigura că există suficienți cercetători calificați;
• cum se asigură capacitatea resurselor umane și dacă există un plan de acțiune pentru creșterea numărului de oameni de știință din țară;
• ce acțiuni a întreprins Moldova pentru a asigura mobilitatea (geografică, intersectorială și interdisciplinară) a cercetătorilor;
• dacă există o problemă în ceea ce privește exodul de creiere a personalului CDT din Moldova, care sunt posibilele politici publice pentru a aborda această problemă și dacă este promovată cercetarea ca o potențială carieră în licee și universități;
• cum este organizată formarea continuă și cum sunt finanțați tinerii cercetători;
• care este situația în Moldova cu privire la egalitatea de gen în carierele de cercetare și inovare și dacă are Moldova un plan sau o strategie națională de acțiune pentru promovarea egalității de gen în cercetare și inovare;
• ce măsuri sunt luate la nivel național pentru a pune în aplicare principiile Cartei europene a cercetătorilor și ale Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor care promovează recrutarea deschisă, bazată pe merit și transparență, precum și condiții atractive de muncă și de angajare;
• dacă Moldova are o strategie națională pentru formarea și mobilitatea cercetătorilor, dezvoltarea studiilor doctorale și dacă există stimulente pentru a atrage și menține talentele, pentru a atrage înapoi diaspora științifică.

Chestionarul finalizează cu răspunsuri la întrebări privind organizarea cercetărilor pe domenii specifice, inclusiv:

• care sunt politicile, programele și bugetele în domeniul CDT în domeniul apărării;
• dacă Moldova are, sau intenționează să aibă, acțiuni specifice sau programe speciale pentru a stimula competitivitatea prin cercetare industrială pe teme specifice, cum ar fi cerul curat, medicamente inovatoare, eficiența energetica;
• dacă există exemple de parteneriate public-privat în domeniul cercetării în Moldova;
• dacă Moldova participă la activitățile stabilite în cadrul Comitetului Spațiului European de Cercetare;
• dacă Moldova are un cadru național de reglementare pentru a controla investițiile străine directe în sectoare, infrastructură, tehnologii sau inputuri sensibile din punct de vedere strategic etc.

La înmânarea celei de-a doua părți a chestionarului Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a menționat că la completarea chestionarului au contribuit funcționari, angajați din autoritățile publice, precum și numeroși experți și din societatea civilă din Republica Moldova, dar și din România.