8 septembrie – Ziua Internaţională a Alfabetizării

Lumea în care trăim este puternic dependentă de informaţie, de internet, de gadgeturi. Dar aproape un miliard din populaţia globului nu doar că nu are conectare la toate aceste beneficii ale progresului tehnologic, dar nici măcar nu ştie elementar să scrie şi să citească, ceea ce se numeşte nivel minim de alfabetizare. Aceste date sunt prezentate în Raportul de Dezvoltare Umană realizat de UNESCO. Dacă în unele ţări dezvoltate pentru mulţi copii a ajuns o adevărată povară să meargă la şcoală, în ţări subdezvoltate ca Etiopia, Mali, Burkina Faso, Ciad ş.a. copii şi-ar dori enorm să meargă la şcoală, dar din cauza sărăciei, nu au această posibilitate. În aceste ţări, părinţii fac sacrificii enorme ca să prindă un loc la o şcoală aflată la o mare şi periculoasă depărtare, şi aceea subdezvoltată. Doar prin comparaţie, am putea înţelege că cei care au această posibilitate – nu o respectă şi nu o preţuiesc îndeajuns.

Pentru prima dată Ziua Internaţională a Alfabetizării (International Literacy Day) a fost celebrată în 1965, adică cu jumătate de secol în urmă, fiind patronată UNESCO. În fiecare an se organizează o ceremonie în cadrul căreia sunt înmânate Premiile Internaţionale UNESCO pentru Alfabetizare.

Cine deţine informaţia, acela deţine puterea. sau cel puţin are şansa. O persoană alfabetizată poate lupta mai eficient împotriva sărăciei şi a prejudecăţilor, dar şi împotriva violenţelor, războaielor, poate milita pentru promovarea păcii şi a toleranţei între oameni şi societăţi.

 Dacă strategiile actuale se opresc la anul 2020, la forurile internaţionale se discută deja despre problemele educaţiei de mâine, despre educaţia anului 2030. Această educaţie se va baza bineînţeles pe alfabetizare, şi nu în ultimul rând pe alfabetizarea digitală (Strategia Moldova Digitală 2020, Pilonul III: Capacităţi şi utilizare – consolidarea alfabetizării şi competenţelor digitale pentru a permite inovarea şi a stimula utilizarea). Ce înseamnă aceasta? Alfabetizarea digitală înseamnă a crea infrastructuri care să permită accesul la internet în toate şcolile, a crea şi a învăţa din manuale de generaţie nouă – manuale digitale, a învăţa cum se fac legături între cunoştinţe, între oameni din diferite colţuri ale pământului şi a genera noi cunoştinţe în spaţiul online.

În acest context, aş vrea să vorbesc despre noile metode de acces la informaţie. Internetul este mediul care oferă informaţie pe bandă largă tuturor utilizatorilor săi. Aş zice că e chiar prea multă. Copiii, oricât de înapoiată ar fi ţara în care s-au născut, pot deprinde foarte uşor tehnologiile, ei au o relaţie specială cu aceste jucării moderne, care conţin nu doar germenele alfabetizării, ci au deschidere către toată informaţia lumii. Este important să fim selectivi în alegerea şi diseminarea informaţiei. Unul din proiectele de alfabetizare digitală poate fi considerată Wikipedia, enciclopedia în format online în aproape 300 de limbi. Jimmy Wales, unul din fondatorii ei, afirma într-o lecţie publică: „Vrem să oferim fiecărui om de pe planetă o enciclopedie gratis!”

Această Zi internaţională a fost creată pentru a-i face pe toţi oamenii dornici de cunoştinţe, dar şi pentru a-i ajuta să cunoască, să facă ceva cu cunoştinţele dobândite. Oameni mai săraci ca noi au mare nevoie de susţinerea celor care au acces liber şi nelimitat la învăţătură, care sunt conştienţi de puterea cuvântului, de mesajul scris şi mai ales de cel transmis prin internet. Fiecare trebuie să poată fi parte la acest fenomen global – de comunicare cu oricine, în timp real, pentru a găsi soluţii la problemele existenţiale. Alfabetizarea este un drept al omului şi baza pentru învăţarea continuă de-a lungul întregii vieţi. Ea oferă posibilitatea indivizilor, familiilor şi comunităţilor să îmbunătăţească calitatea vieţii lor. Din păcate, majoritatea analfabeţilor din lume sunt femei şi fete, în special din ţările lumii a treia. UNESCO favorizează toate iniţiativele care vin în ajutorul populaţiei de gen feminin, pentru ca acestea să ajungă egale în drepturi cu bărbaţii. Alfabetizarea este necesară şi pentru a evita epidemiile, bolile transmisibile, problemele de planificare a familiei, de sănătate publică etc.

În sondajele şi rapoartele internaţionale, Republica Moldova se califică pe locuri onorabile, cu o rată a alfabetizării relativ înaltă. Cu toate acestea, se cunoaşte bine că mulţi copii nu fac faţă probelor de bacalaureat, ceea ce e o problemă de importanţă naţională. Mulţi abandonează şcoala din varii motive, iar numeroşi copii nici nu au frecventat-o niciodată. Este datoria organelor responsabile să sensibilizeze în continuu societatea, pentru a şcolariza toţi copiii şi a încuraja învăţarea de-a lungul întregii vieţi.

„Noile tehnologii, inclusiv telefoanele mobile, de asemenea, oferă oportunităţi noi pentru alfabetizare pentru toţi. Trebuie să investim mai mult, pentru a ne asigura că alfabetizarea este pe deplin recunoscută ca unul dintre cele mai puternice acceleratoare de dezvoltare durabilă. Viitorul începe cu alfabetul”.