Omagiere la Chișinău a dlui acad. Florin G. Filip

În perioada 8-11 noiembrie a.c. comunitatea științifică din Republica Moldova a avut parte de mai multe evenimente importante, prilejuite de vizita dlui acad. Florin G. Filip, președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Române, membru al Consiliului Științific al IDSI. Academicianul a fost omagiat în cadrul Conferinței a Societății Matematice din Republica Moldova organizate de Institutul de Matematică și Informatică al AȘM – MFOI-2017. Programul Conferinței se găsește aici. În cadrul conferinței MFOI-2017, o sesiune specială a fost dedicată jubileului de 70 de ani ai dlui acad. Florin Gheorghe Filip. Cu ocazia acestui frumos eveniment, dl acad. Gheorghe Duca, președintele AȘM, i-a înmânat omagiatului Medalia “Nicolae Milescu Spătarul”. Reputatul specialist a ținut în fața audienței o amplă comunicare cu titlul „Automation, Computer Supported Decision-Making, and The New Enabling Information and Communication Technologies”, care a trezit un viu interes.

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a AȘM a găzduit întâlnirea bibliotecarilor, cercetătorilor, managerilor etc. cu dl acad. Florin G. Filip, care a prezentat comunicarea „Academia Română şi Biblioteca Academiei Române în Societatea Cunoaşterii”. În opinia reputatului cercetător, rolul instituţiilor de cultură, în speță al Academiei Române (AR) și al Bibliotecii Academiei Române (BAR) în Societatea bazată pe cunoaștere (SBC) este fundamental pentru definirea conceptelor SBC, precum şi la păstrarea identităţii naţionale şi la crearea elementelor de cunoaştere. Partea I a prezentat elementele care definesc evoluţia şi principalele elemente caracteristice ale celor două instituţii (AR și BAR). Astfel, pentru început, se prezintă fondarea, pe data 1/13 aprilie 1866, a Societăţii Literare Române (SLR), care avea menirea să-i  grupeze  pe cei mai distinşi intelectuali din ţinuturile locuite de români şi să se angajeze în „stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici şi a unui dicţionar-tezaur”, primii membri şi primii preşedinţi [Academia Română. Scurt istoric (2011)]. După o evocare a transformării SLR în Societatea Academică Română (SAR), în 1967, şi apoi în Academia Romană (AR), în 1879, şi după o scurtă descriere a AR de azi, a fost prezentat modul în care în prima ședință de lucru a SAR (6 august 1867) s-a pus problema creării unei biblioteci proprii. În continuare, s-a făcut o incursiune în colecțiile BAR, fiind prezentate principalele proiecte şi activităţi de creare de elemente de cunoaştere. În Partea a II-a a fost expus un model teoretic al interacţiunilor care se petrec în SBC între mai multe categorii de entităţi: instituţiile deţinătoare de bunuri culturale (biblioteci, muzee), publicul consumator de elemente de cunoaştere, industriile creative şi firmele de informatică (a se vedea Filip F.G. (1996). Tehnologiile informatice şi valorificarea patrimoniului cultural naţional, in: Revista Academica, An. V, 9(69), p. 22-24). În partea a III-a a fost prezentat pe scurt Proiectul de strategie pentru România pe următorii 20 de ani al Academiei Române, cu accent pe tema referitoare la SBC (a se vedea Filip F.G. (coord). Proiectul 10 “Societatea bazata pe cunoastere”, in: Vlad V.I. (coord.) Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 ani, Sumar executiv, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017, p. 81-86). Principalele concluzii şi propuneri rezultate în urma cercetării desfăşurate pe parcursul a trei ani sunt: Societatea bazată pe cunoaştere priveşte crearea, prezervarea, transmiterea şi folosirea elementelor de cunoaştere; Dezvoltarea tehnologiei digitale este un factor favorizant esenţial pentru evoluţia către Societatea Cunoaşterii. Infrastructura digitală este necesară, dar nu şi suficientă, pentru crearea Societății Cunoaşterii care este o noțiune mai cuprinzătoare decât Societatea Informațională (digitală); Resursele principale ale Societăţii Cunoaşterii sunt înseşi elementele de cunoaştere (cunoştinţele), care servesc la crearea de competenţe individuale şi de grup (colective); Aceste resurse au un impact decisiv asupra creşterii economice, apariţiei de noi profesii, locuri de muncă, forme de organizare socială şi asupra calităţii vieţii şi a mediului; Principalele surse ale elementelor de cunoaştere sunt sistemele ordonate de cercetare-dezvoltare și aportul și angajamentul mulţimilor de oameni („crowdsourcing”); Transferul cunoştinţelor se face prin educaţie și instruire; Circulaţia şi valorificarea lor sunt facilitate de infrastructurile tehnologiilor informatice şi de comunicaţii (TIC), de sistemele de inovare şi de mijloacele de informare în masă; Bibliotecile sunt principalul mijloc pentru acumularea, prezervarea sigură şi perenă a cunoştinţelor, în vederea valorificării lor (a se vedea volumul dedicat Bibliotecii Academiei Române - Filip F. G. (coord.), BAR: 150 de ani de existenţǎ; 25 de ani de activitate - fapte si oameni - 1992-2016. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017). Pentru crearea, transferul și valorificarea cunoştinţelor acumulate este necesar un cadru legislativ adecvat și instituţii cu roluri specifice. Aportul esențial al Academiei Române constă în definirea conceptelor, elaborarea și propunerea către factorii de decizie și societate a unor viziuni şi obiective de atins, precum şi evaluarea eforturilor şi resurselor principale (de cunoaştere) şi de suport necesare (umane, financiare, legislative, organizatorice) şi a traseelor de evoluţie (scenarii) către Societatea Cunoaşterii.

După întâlnirea de la BȘC, dl acad. Florin G. Filip, împreună cu dna director al Institutului de Matematică și Informatică m. cor., dr. hab., prof. univ. Svetlana Cojocaru, au participat, în calitate de membri ai CȘS, la susținerea tezei de doctor habilitat în filologie “Intertext și hypertext: studiu semiotico-lingvistic” a dnei Elena Ungureanu, la specialitatea 621.01. Lingvistică generală; filosofia limbajului; psiholingvistică; lingvistică informatizată (limba română). Teza interdisciplinară a suscitat interesul tuturor celor prezenți, autoarea pledând pentru conectarea celor două mari științe: umaniste și exacte. La evenimentul de susținere a fost prezentă dna prof. emerit Emilia Parpală-Afana de la Universitatea din Craiova (în calitate de referent oficial al tezei), precum și reprezentanți ai mai multor instituții: Institutul de Filologie (acad. Mihai Cimpoi, dr. hab. Inga Druță, dr. Ana Vulpe, dr. hab. Vasile Bahnaru), Universitatea de Stat din Moldova (dr. hab. Iraida Condrea), Institutul de Institutul de Matematică și Informatică (dr. hab. Svetlana Cojocaru), Universitatea Liberă Internațională din Moldova (dr. hab. Elena Prus), Consiliul Național pentru Atestare și Acreditare (dr. hab. Aliona Grati), Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți (dr. hab. Gheorghe Popa, consultant științific al lucrării).

Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, în persoana directorului dr. Igor Cojocaru, mulțumește pe această cale distinsului om de știință Florin G. Filip pentru onoarea de a ne fi vizitat instituția și de a fi susținut colaboratorii noștri pe cale de afirmare. La mulți ani și la multe realizări!