A fost publicat Raportul UNESCO 2015 privind știința

Raportul „UNESCO Science Report: towards 2030” analizează principalele tendinţe de dezvoltare a ştiinţei mondiale în ultimii 5 ani. El a fost lansat la Paris, pe 10 noiembrie 2015, de Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare. Raportul UNESCO privind știința este unul dintre instrumentele, pe care țările le pot utiliza pentru a monitoriza progresul pe calea realizării obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda 2030, adoptată la 25 septembrie 2015 de către Organizația Națiunilor Unite, stabilește un cadru global pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în 2000.

Raportul indică o evoluţie ascendentă a ştiinţei, principalele tendinţe fiind creşterea investiţiilor în ştiinţă şi tehnologii, creşterea numărului proiectelor ştiinţifice mari, mobilitatea înaltă a cercetătorilor, orientarea spre dezvoltare durabilă şi energetică, sporirea numărului publicaţiilor ştiinţifice. Aceste tendinţe se datorează faptului că majoritatea ţărilor au conştientizat că cercetarea și inovarea sunt cel mai important factor de creștere economică și durabilitate.

Lumea a început să investească mai mult în cercetare. Creșterea investițiilor a fost de 31% între 2007 și 2013. E chiar mai mult decât creșterea PIB-ului global în aceeași perioadă - 20%. Cea mai mare pondere în cheltuielile globale pentru cercetare-dezvoltare revine SUA - 28%, urmată de China (20%), UE (19%) și Japonia (10%). Restul lumii, deși are 67% din populația lumii, contribuie doar cu 23% în investiţiile pentru ştiinţă.

Numărul oamenilor de ştiinţă a crescut cu 20% faţă de anul 2007, constituind 7,8 milioane (2013). Cei mai mulţi din aceştia lucrează în UE (22% din total), urmată de China (19%) şi SUA (16,7%).

Numărul publicaţiilor ştiinţifice a crescut cu 23% faţă de 2008, în 2014 înregistrându-se 1,27 milioane publicaţii. Conduce Europa (34% din numărul global), urmată de SUA (25%) şi China (20%), ultima dublându-şi numărul publicaţiilor în 5 ani.

Experții UNESCO remarcă şi o serie de fenomene noi în dezvoltarea ştiinţei. Unul din acestea constă în faptul că ştiinţa se îneacă într-o mare cantitate de date. Niciodată nu au fost disponibile pentru oamenii de ştiinţă atât de multe informaţii, ceea ce se datorează şi marilor colaborări internaţionale şi dezvoltării cercetării civile, dar, în primul rând, desigur, „vinovate” sunt tehnologiile informaționale.

Republica Moldova este tratată în raport în cadrul ţărilor din zona Mării Negre, pentru care este indicat că au încă un drum lung de parcurs pentru a ajunge la nivelul ţărilor dinamice medii în ceea ce priveşte politica ştiinţei şi tehnologiilor, investiţiile în capitalul uman, cercetarea-dezvoltarea şi infrastructura tehnologiilor informaţionale. Într-adevăr, unele date pentru Republica Moldova prezentate în raport arată o evoluţie contrară tendinţelor mondiale. În perioada analizată cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au scăzut cu 10% (în preţuri curente), iar numărul cercetătorilor – cu 1,2%. Şi doar numărul publicaţiilor ştiinţifice a fost similară tendinţei mondiale (chiar dacă cu valori mai mici), crescând în perioada 2008-2014 cu 8,8%, în pofida reducerilor în resursele investite. Raportul menţionează că nivelul scăzut al investițiilor în cercetare-dezvoltare înseamnă că infrastructura de cercetare rămâne nedezvoltată, deși rețelele TIC și bazele de date sunt disponibile cercetătorilor într-o anumită măsură.

Concluzia care se desprinde din raport pentru Republica Moldova este că, pentru a înlocui remitenţele ca motor de creştere şi a trece la economia bazată pe inovare, nu există o altă cale decât efectuarea unor reforme fundamentale şi o creştere substanţială a finanţării cercetării-dezvoltării.

Raportul integral poate fi accesat aici.