În cadrul Adunării Generale de dare de seamă a Secţiei Ştiinţe Inginereşti şi Tehnologice, care s-a desfăşurat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a fost menţionat faptul că academicianul Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM, a cucerit recent o nouă culme în ascensiunea sa în calitate de cercetător ştiinţific, înregistrând, totodată, un record pentru savanţii care activează în Republica Moldova. Este vorba de indicele Hirsch, care în cazul dumnealui a atins cifra de 30. Pentru a detalia importanţa acestui succes, dar şi a elucida în ce constă acest indice, de ce prezintă interes, am dialogat chiar cu dl acad. Tighineanu.
- Domnule academician, o să încep prin a Vă întreba ce reflectă în esenţă indicele Hirsch, cum a apărut şi de cine a fost propus?
Indicele Hirsch a fost lansat de fizicianul Jorge Hirsch de la Departamentul de Fizică al Universităţii din California, San Diego, SUA în anul 2005 în calitate de măsură a valorii rezultatelor ştiinţifice publicate de savanţi. Criteriul de evaluare, propus de Hirsch, are la bază numărul de citări în literatura de specialitate la articolele ştiinţifice publicate de un savant sau altul. Mai exact, articolele unui savant sunt aşezate în ordinea descrescătoare a numărului de citări, luând în considerare că citările reflectă rezonanţa rezultatelor publicate, valoarea activităţii ştiinţifice apreciate de experţi din întreaga lume. „Linia roşie” se plasează sub lucrarea cu numărul de ordine egal cu numărul de citări înregistrat la moment de ea. Dacă un cercetător are indicele Hirsch egal cu 10, asta înseamnă că 10 articole ştiinţifice, din numărul de articole publicate de el, au, fiecare dintre ele, cel puţin 10 citări, iar lucrările ştiinţifice cu un număr de citări mai mic decât 10 nu influenţează nicidecum valoarea indicelui Hirsch. Actualmenre, se consideră că indicele Hirsch reflectă în esenţă vizibilitatea savanţilor la nivel global.
- În ordinea descrescătoare sunt aşezate toate articolele publicate până în prezent de un savant concret sau are loc o selecţie?
Este vorba de articolele publicate în reviste cotate ISI, adică cele cu factor de impact şi sunt în bazele de date electronice, spre exemplu: Thomson-Reuters, SCOPUS. Factorul de impact al unei reviste este determinat, de asemenea, de numărul de citări la articolele, publicate în revista dată. Cu alte cuvinte, lucrarea publicată într-o revistă cu factor de impact mare, va fi mai vizibilă şi va înregistra, în mod corespunzător, mai multe citări din partea savanţilor din domeniu. Evident, lucrările sunt recenzate şi doar cele mai valoroase au şanse reale să fie acceptate şi publicate în reviste cu factor de impact solid.
- Valoarea indicelui Hirsch la Dvs a atins cifra de 30, ceea ce reprezintă un record pentru savanţii din R. Moldova. Un asemenea succes ar fi apreciat şi la scară internaţională?
Da, h = 30 reflectă excelenţa în cercetarea ştiinţifică în toată lumea şi corespunde profesorilor-cercetători cu experienţă. În Occident, indicele Hirsch al unui profesor cu vizibilitate internaţională este, de obicei, mai mare de 20. Desigur, totul este relativ. Prin urmare, şi valoarea indicelui Hirsch, ce corespunde excelenţei în cercetarea ştiinţifică, poate varia în funcţie de domeniu. Precizez că cifrele pe care le-am prezentat sunt caracteristice domeniului ştiinţelor exacte.
- Indicele Hirsch se utilizează numai la aprecierea performanţelor savanţilor sau şi la evaluarea excelenţei în cercetarea ştiinţifică în cazul ţărilor?
Nivelul cercetării ştiinţifice în ţările lumii poate, de asemenea, fi caracterizat de indicele Hirsch. În cazul Republicii Moldova h = 70, ceea ce înseamnă că savanţii noştri au în palmares 70 de articole, fiecare dintre ele înregistrând nu mai puţin de 70 de citări. Rezultă, că la formarea indicelui Hirsch al ţării noastre contribuie doar savanţii, care au lucrări ştiinţifice citate în literatura de specialitate, de cel puţin 70 de ori. Cu regret, doar un număr foarte limitat de savanţi contribuie, actualmente, la formarea indicelui Hirsch al Republicii Moldova. Situaţia se poate schimba spre bine odată cu creşterea calităţii lucrărilor publicate, or, această tendinţă se reliefează în prezent.
- Pe final aş vrea să Vă întreb ce trebuie să întreprindem pentru a promova excelenţa în cercetarea ştiinţifică şi a creşte vizibilitatea savanţilor noştri la nivel global?
- În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare comunitatea ştiinţifică, să atragem cât mai mulţi tineri în cercetare, să dezvoltăm infrastructura naţională de echipamente ştiinţifice şi tehnologice, să creăm centre de excelenţă în diverse domenii şi să le conectăm la platformele tehnologice europene. În al doilea rând, trebuie să conştientizăm, că la formarea imaginii noastre în lume influenţează nu atât numărul şi volumul lucrărilor ştiinţifice, cât valoarea lor. În acest sens, urmează să însuşim la nivelul exigenţelor europene arta pregătirii şi promovării propunerilor de proiecte prin programele comunitare. Excelenţa în cercetarea ştiinţifică va fi atinsă doar prin competiţie acerbă la scară regională şi internaţională, dar şi prin devotamentul, perseverenţa, dăruirea de sine, pasiunea savanţilor noştri.
- Domnule prim-vicepreşedinte Tighineanu, Vă mulţumim pentru aceste utile relatări, în speranţa că acest instrument de estimare a valorii cercetătorilor să dea un impuls dezvoltării în continuare a ştiinţei, întru prosperarea societăţii moderne.
6 |