Avizul IDSI la proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării

În urma examinării proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, plasat pe portalul Particip.gov.md, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale înaintează următoarele observații și propuneri.

I. Utilizarea coeficienților propuși în anexa 1 pentru repartizarea finanțării instituționale de bază nu este justificată ca element ce determină volumul finanțării instituționale.

Utilizarea acestor coeficienți nu rezolvă sarcinile indicate în Nota informativă la proiect – „stabilitatea carierei de cercetător, redresarea politicii de personal în domeniile menționate pentru creșterea potențialului științific, favorizarea excelenței în cercetare și inovare”. Acordarea finanțării utilizând coeficienții nu poate asigura remunerarea cercetătorilor științifici angajați prin concurs pe funcții și cu care s-a încheiat contract individual de muncă. Coeficienții nu țin seama de schemele de încadrare și în acest caz nu este clar cum vor proceda organizațiile atunci când vor primi finanțarea instituțională pentru remunerare (70% din finanțarea de bază), care va fi diferită de volumul necesar: fie va fi mai mică (vor fi concediați sau li se va micșora norma de încadrare a cercetătorilor prin încălcarea contractului individual de muncă?), fie va fi mai mare (cum se va proceda ținând seama că numărul de unități de personal științific, aprobate conform schemelor de încadrare pentru anul 2023, nu se vor modifica pentru anii 2024-2025, conform pct. 30 al proiectului?). Mai mult decât atât, pentru anii 2024 și 2025 se prevede, conform Notei informative, micșorarea volumului finanțării instituționale. Cum se va asigura remunerarea acestor funcții cu un volum mai mic de finanțare, în special dacă va crește salarizarea funcțiilor? Și cum pot fi cercetătorii siguri de funcția lor în asemenea condiții?

PROPUNERE: stabilirea finanțării instituționale a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării în urma parcurgerii următorilor pași (care corespund cadrului normativ în vigoare):

1) fondatorii stabilesc schemele de încadrare (statul de personal) ale centrelor de cercetare din Republica Moldova (institute/ centre de cercetare subordonate ministerelor și centre de cercetare în cadrul instituțiilor de învățământ superior), în funcție de potențialul actual și sarcinile pe care urmează să le realizeze acestea (conform art. 99 al Codului cu privire la știință și inovare);

2) se calculează volumul total de remunerare a funcțiilor științifice + remunerarea celorlalte funcții ale centrelor științifice, care reprezintă elementul cel mai important al stabilirii finanțării instituționale, iar la acesta se adaugă cheltuielile necesare pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii;

3) în caz că volumul finanțării instituționale stabilit în conformitate cu pct. 2) depășește volumul total al finanțării științei prevăzut în bugetul de stat, se fac consultări între fondatori și între fondatori și organizațiile subordonate pentru ajustarea statelor de încadrare până când fondul de salarizare a personalului + celelalte cheltuieli vor putea fi acoperite de buget;

4) pe funcțiile științifice aprobate se organizează concursul cercetătorilor (conform art. 99 al Codului cu privire la știință și inovare), în urma cărora se încheie contracte cu cercetătorii (pe perioadă nedeterminată – cu cei din institutele subordonate ministerelor și pe perioadă determinată – cu cei din centrele din cadrul universităților), care ar asigura predictibilitatea și stabilitatea profesiei de cercetător;

5) în așa mod, volumul finanțării instituționale va fi dependent de schemele de încadrare.

NU RECOMANDĂM stabilirea unei cote de finanțare instituțională din totalul finanțării științei de la buget. Este necesar ca prin finanțarea instituțională să se asigure remunerarea tuturor funcțiilor științifice ocupate prin concurs. Iar ponderea finanțării instituționale, ținând seama că schemele de încadrare sunt stabile, va depinde de totalul finanțării științei de la buget.

II. Utilizarea coeficienților propuși în anexa 1 pentru repartizarea finanțării instituționale de bază nu este justificată prin prisma valorii acestora pentru diferite organizații.

Din proiect înțelegem că valoarea coeficienților din anexa 1 (respectiv, distribuirea finanțării instituționale de bază după organizații) reflectă modul de repartizare a finanțării bugetare pentru știință în anul 2023.

Considerăm însă că modul de repartizare a volumului finanțării pe perioada 2020-2023 (iar ultimul an nu diferă esențial de întreagă perioadă) nu poate fi pus la baza formulei aplicate din următoarele motive:

• concursul de selectare a proiectelor spre finanțare pentru perioada 2020-2023 de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare s-a desfășurat cu multiple încălcări, rezultatele fiind deseori arbitrare și fără să țină seama de valoarea propunerilor de proiecte.
  Acest fapt este recunoscut de experți naționali și internaționali. De exemplu, experții europeni în Raportul din 2023 menționează: „Deși, din punct de vedere formal, Programul Național în Domeniile Cercetării și Inovării pentru anii 2020-2023 (PNCI 2023), metodologia de finanțare a proiectelor de cercetare și inovare și metodologia de finanțare instituțională prevăd un sistem adecvat de finanțare instituțională și finanțare competitivă a proiectelor, există dovezi privind distorsiunea modului în care aceste prevederi sunt aplicate. Menținerea acestei stări de fapt va avea un impact negativ asupra performanței cercetării în Republica Moldova”. Legiferăm această abordare discriminatorie sau o schimbăm pe principii meritocratice?;
• în proiectele câștigătoare, peste 1/3 din membrii echipelor era personal universitar, care nu era angajat în funcții științifice de bază, ci în funcții științifico-didactice la universități. Finanțarea instituțională pentru știință ar trebui alocată doar persoanelor angajate în funcții științifice și de alt fel din centrele de cercetare.
  Persoanele angajate în funcții științifico-didactice obțin fonduri pentru cercetare prin alte modalități și din alte surse – fie în urma câștigării proiectelor de cercetare, fie din fondurile general universitare în cadrul normei științifico-didactice.
  Norma științifică-didactică are mai multe componente, inclusiv activitatea de cercetare, transfer tehnologic, de creație artistică și sportivă (art. 120 al Codului Educației). Personalul științifico-didactic este obligat să aibă de la 35% până la 53% astfel de activitate (cercetare, transfer tehnologic, de creație artistică sau sportivă) din cele 1440 ore care constituie o normă științifico-didactică (profesorul universitar – 720-770 ore; conferențiarul universitar – 630-680 ore; lectorul universitar – 570-620 ore; asistentul – 517-567 ore), conform Regulamentului-cadru cu privire la normarea activității științifico-didactice în învățământul superior;
• în unele proiecte câștigătoare pe perioada 2020-2023, numărul membrilor echipelor a fost artificial mărit, de ex., angajând studenți, care între timp nu mai fac cercetare. Înseamnă asta că unele organizații vor trebui să angajeze noi persoane pentru a valorifica banii, în timp ce altele în continuare fie vor angaja pe o unitate mai multe persoane, fie vor concedia o parte din cercetători?
• odată cu absorbția unor institute de cercetare de către universități, acestea nu mai au cheltuieli legate de contabilitate, resurse umane și alte asemenea, iar centrele științifice care sunt în subordinea ministerelor au în continuare astfel de cheltuieli. Valoarea coeficienților propuși nu ține însă seama de aceste diferențe;
• în prezent nu se acoperă anumite cheltuieli ale unor instituții, de ex., în cazul Î.S. Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI), este vorba de menținerea și dezvoltarea unor e-infrastructuri de care se folosește întreagă comunitate științifică (acces la publicații, conferințe, transmisiuni online ale evenimentelor științifice etc.) și de suma TVA-ului care este întors de instituție în bugetul statului. Pentru IDSI coeficientul a fost estimat la 0.0055, reieșind din suma alocată pentru 2023 fără TVA. IDSI fiind plătitoare de TVA, suma efectivă a contractului de finanțare pentru anul 2023 a constituit cu 540,00 mii lei mai mult decât suma utilizată pentru estimări. Ceea ce ar însemna un alt coeficient pentru IDSI. Avem nevoie de e-infrastructură a domeniului cercetării sau nu?

În Nota informativă la proiect se menționează, foarte corect, efectele negative ale modului de finanțare a cercetării științifice în Republica Moldova din perioada 2020-2023. În același timp, prin utilizarea acestor coeficienți se propune a conserva (legifera) acest mod de repartizare a finanțării. Dar cum acest fapt corelează cu potențialul existent în aceste centre științifice și cu sarcinile pe care le pun fondatorii în fața lor? Fixarea acestui coeficient face dificilă corectarea și reacționarea ulterioară la necesități (de fiecare dată va trebui să fie schimbate HG).

PROPUNERE: excluderea anexei 1 și a utilizării coeficienților respectivi pentru finanțarea instituțională și punerea la baza finanțării instituționale a schemelor de încadrare, inclusiv:

• utilizarea la stabilirea schemelor de încadrare a situației existente în 2018, a potențialului existent în prezent și a sarcinilor pe care le pune fondatorul în fața organizației;
• împărțirea finanțării nu doar pe universități, dar și pe centre de cercetare din cadrul lor (organizații fără personalitate juridică);
• utilizarea sistemului informatic al IDSI privind raportarea rezultatelor (raportare.stiu.md).

Menționăm că este necesar să fie stipulat clar că finanțarea instituțională se acordă pentru finanțarea centrelor / unităților de cercetare, inclusiv pentru remunerarea personalului angajat în acestea, în primul rând a persoanelor angajate în funcții științifice (în urma ocupării acestor funcții prin concurs și încheierea unui contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, în cazul centrelor de cercetare aflate în subordinea ministerelor – art. 54-55 ale Codului Muncii, sau pe o perioadă determinată, în cadrul centrelor de cercetare aflate în subordinea universităților – art. 297 al Codului Muncii). Finanțarea instituțională nu se acordă pentru finanțarea unor catedre sau spitale și nici pentru remunerarea cadrelor științifico-didactice sau medicale, chiar dacă acestea au și activități de cercetare. În varianta actuală, distribuirea finanțării unor universități, fără a fi clare care sunt centrele de cercetare din subordine ce vor beneficia de finanțare instituțională, lasă loc de repartizare a finanțării instituționale nu doar centrelor științifice. În așa caz, nefiind clar cum se va repartiza finanțarea și cum se vor angaja cercetătorii, nu poate fi asigurată siguranța cercetătorilor în ziua de mâine (stabilitatea carierei de cercetător, redresarea politicii de personal în domeniile menționate pentru creșterea potențialului științific, favorizarea excelenței în cercetare și inovare). Nu poate fi utilizată aceeași modalitate de repartizare a finanțării a centrelor de cercetare ca și cea a universităților, deoarece este vorba de activități diferite, a doua fiind dependentă de numărul studenților.

III. Folosirea aceluiași raport de repartizare a finanțării instituționale de bază: 30% (infrastructura + personal de conducere) – 70% (personal științific + auxiliar) pentru toate organizațiile nu este justificată, deoarece în diferite organizații cheltuielile pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii pot fi diferite (de ex., la științe umanistice și la științe fizice experimentale).

PROPUNERE: stabilirea diferențiată a finanțării instituționale pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii între organizațiile din domeniile cercetării și inovării, în urma examinării infrastructurii concrete de la fiecare organizație.

IV. La pct. 8 din proiect, sintagma „nivelul de îndeplinire a standardelor de performanță instituțională” probabil că ar trebui înlocuit cu sintagma „nivelul de performanță instituțională”, deoarece îndeplinirea standardelor presupune doar îndeplinire, nu și măsurarea cu cât a fost supraîndeplinit. Totodată, menționăm că Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare va putea face evaluarea instituțională doar dacă vor fi clare centrele de cercetare, inclusiv cele din cadrul universităților, care vor primi finanțare instituțională.

V. Nu par compatibile prevederile că finanțarea instituțională se acordă în baza unei formule cu faptul că ea se acordă în baza solicitărilor organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării și a avizului Consiliului Consultativ pentru Știință și Tehnologie. Rezultă că solicitarea este pur formală și instituția nu poate solicita de fapt altă sumă decât cea care este calculată conform formulei? Mai logic ar fi, în cadrul modalității propuse, ca instituția să propună doar temele de cercetare.

VI. La pct. 9 din proiecte, nu e clar dacă temele de cercetare sunt aprobate pentru fiecare cercetător aparte sau o echipă de cercetare. Conform modalității de evaluare propuse, sunt evaluați cercetătorii individuali (care prezintă rapoarte individuale ce apoi se sintetizează la nivel de unitate, iar în baza lor se fac rapoarte instituționale) și în așa caz este logic ca și temele de cercetare să fie individuale. În așa caz însă apare întrebarea logică: Cum pot fi realizate cercetări fără lucru în echipă, mai ales în unele domenii?

VII. Nu este clar prin ce se deosebește raportul sintetic asupra stării cercetării, prevăzut la pct. 25 din proiect, de raportul asupra stării științei elaborat de către AȘM, prevăzut în Codul cu privire la știință și inovare (art. 64 d). Poate în proiect se are în vedere raportul privind valorificarea finanțării instituționale?

VIII. Nu e clar de unde s-au luat 438 mil. lei pentru finanțare instituțională pentru 2024 (menționați în Notă). Se poate reieși din suma totală pentru știință, iar suma la care se va ajunge– în funcție de cheltuielile pe care trebuie să le facă. Nu există niciun act care ar stabili o proporție de finanțare instituțională din totalul finanțării bugetare, iar noi nu recomandăm stabilirea acestuia.

IX. Nu este clar de ce scade finanțarea instituțională în următoarea perioadă (2024 – 438,2 mil lei, 2025 – 412,1 mil lei, 2026 – З84,9 mil lei) și cum acest fapt corelează cu scopul anunțat privind redresarea politicii de personal în domeniul cercetării.

X. Considerăm că bunele practici internaționale și alte acte naționale nu sunt luate suficient în considerare la elaborarea acestui proiect de document.

PROPUNERI:

• A include în proiectul Metodologiei prevederea că propunerea de repartizare a finanțării instituționale va fi plasată, până la aprobarea ei, pentru consultare, similar practicii din România referitor la universități;
• A utiliza la definitivarea proiectului Normele metodologice privind evaluarea, contractarea, finanțarea și monitorizarea Programelor Nucleu de cercetare-dezvoltare din România, care poate fi utilă pentru stabilirea modului de finanțare instituțională;
• A ține seama de recomandările Raportului din anul 2023 al experților europeni „Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova: raport final: PSF country”;
• A corela prevederile proiectului actului cu cele din Codul cu privire la știință și inovare, Strategia Moldova Europeană 2030 și proiectul Programului Național în domeniile cercetării și inovării 2024-2027.