ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 & ISO/IEC 27001 certified

Avizul IDSI la proiectul Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027

2023-12-07   Accesări: 919  Vizitatori unici: 612

În urma examinării proiectului Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027, plasat pe portalul Particip.gov.md, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale a înaintat următoarele observații și propuneri (scrisoarea IDSI nr. ieșire - 63/11-23 din 21 noiembrie 2023, nr. intrare MEC - 14720 din 22.11.2023):

I. OBSERVAȚII GENERALE:

  1. Programul Național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 (în continuare PNCI) nu corespunde cadrului normativ care reglementează cum ar trebui să fie un Program ca document de politici care derivă dintr-o Strategie, în speță Hotărârea de Guvern nr. 386 din 17.06.2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice.

Conform pct. 9 al Hotărârii menționate, „Programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), care derivă din strategie și, respectiv, contribuie la implementarea acesteia prin detalierea și concretizarea acțiunilor ce urmează a fi realizate într-un domeniu sau subdomeniu de activitate”, iar conform pct. 7, Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10 ani) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului, stabilite conform Legii nr. 136/2017 cu privire la Guvern”.

În proiectul prezentat se indică că prin PNCI se va urmări realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (în continuare SND). Însă în SND, aprobată prin Legea nr. 315 din 17.11.2022, de fapt se referă la toate domeniile de activitate a Guvernului, nu la unul sau câteva, cum stipulează HG 386/2020. Astfel, în Introducere la SND se spune că „…SND va servi ca reper pentru toate strategiile și programele sectoriale…”, de unde rezultă că ea nu este o strategie sectorială, pe care PNCI ar implementa-o. Mai mult decât atât, SND prevede la pct. 5.26, „1) Elaborarea și aprobarea unei strategii naționale de cercetare și inovare pentru perioada de până în anul 2030”, deci trebuie să existe o altă strategie pentru cercetare și inovare.

Programul, ca document de politici, ar trebui să includă, printre altele, conform HG 386/2020, pct.11:

1) introducere (descrierea modului în care programul va contribui la atingerea obiectivelor din cadrul strategiei, perioada propusă pentru implementare, părțile implicate în elaborarea programului etc.)”;

3) obiectivele generale ale domeniului sau subdomeniului de activitate (rezultatele preconizate pe domeniul sau subdomeniul de activitate, derivate din obiectivele și direcțiile prioritare ale strategiei)”.

Dacă analizăm SND, constatăm că ea are:

  • 10 obiective generale și 32 obiective specifice și niciunul din acestea nu se referă nemijlocit la domeniul cercetării și inovării;
  • 29 direcții de politici prioritare, în care cercetarea se regăsește doar în una din cele 29 („ Politici de educație, cercetare, tineret și sport”).

Este evident că într-o astfel de situație PNCI nu poate deriva din SND. În caz contrar, dacă se merge după o asemenea logică, nu ar fi necesară absolut nicio strategie sectorială în niciun domeniu. Totuși, există domenii care se regăsesc mult mai bine în obiectivele generale și specifice ale SND, dar care au strategii separate, sectoriale (de ex., educația).

  1. Planul de acțiuni al PNCI nu respectă toate cerințele pentru astfel de documente.

Conform pct. 12 al HG 386/2020, „Planul de acțiuni, ca parte componentă a programului, are următoarea structură:

1) obiective specifice (preluate din partea descriptivă a programului);

2) acțiuni (măsurile concrete ce urmează a fi realizate pe termen scurt și mediu pentru atingerea obiectivelor specifice);

3) indicatori de monitorizare (indicatorii pentru fiecare acțiune planificată, cu valorile de referință (actuale/curente) și țintite (planificate));

4) costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea fiecărei acțiuni și sursa de finanțare);

5) termen de realizare (perioada de realizare a fiecărei acțiuni, inclusiv termenul-limită);

6) instituție responsabilă (autoritatea/instituția publică responsabilă de realizarea acțiunilor planificate)”.

Analiza proiectului Planului de acțiuni al PNCI scoate în evidență mai multe necorespunderi cerințelor privind structura și conținutul acestui document, inclusiv:

  • niciun indicator de monitorizare propus nu are valori de referință (actuale/curente) și țintite (planificate);
  • ca indicatori de monitorizare sunt propuși chiar și ordine ale ministerului și avizarea lor de către minister (!).
  • la nicio acțiune planificată nu este indicat costul de implementare. Costurile indicate în tabelul 4 nu se referă la acțiunile de politici prevăzute în PNCI, ci la finanțarea activităților de cercetare și inovare.

PNCI trebuie să fie un document de politici și în așa caz nu este clar cum pot fi atinse obiectivele de politică a științei prin finanțarea proiectelor de cercetare în care autorii propun tematica?

  1. Nu se atestă totdeauna coerență între problemele identificate, obiectivele și măsurile propuse în PNCI. De exemplu, în PNCI se menționează că „salariile medii din cercetare sunt semnificativ mai mici decât salariul mediu la nivel național, deși nivelul de pregătire al personalului este semnificativ mai mare decât media națională”. Dar în Planul de acțiune nu este prevăzut vreun mecanism/acțiune care ar asigura că salarizarea cercetătorilor va fi corelată cu salariile medii la nivel național (sau măcar care să nu permită creșterea decalajului), iar printre indicatorii de monitorizare nu este niciunul care ar indica raportul dintre salariul mediu al unui cercetător și salariul mediu pe economie (cu valoarea inițială și valoarea țintă).
  1. Majoritatea acțiunilor propuse sunt foarte generale (nu răspund concret problemelor identificate), plate, care se repetă din alte documente și sunt cunoscute de mult. De exemplu, se propune consolidarea capacităților ministerului și a unor agenții, fără a fi clar în ce constă această consolidare, mai ales că printre indicatorii de monitorizare din dreptul acestor acțiuni cel mai des sunt ordine ale ministerului. La fel nu este clar cum se va face „încurajarea investițiilor private pentru crearea unor mecanisme de finanțare și a unor scheme de granturi care să acopere întreg ciclu de viață al inovării”, în lipsa altor detalii și a faptului că asemenea formulări, fără rezultate concrete, sunt prezente în documentele aprobate de peste două decenii. Un alt exemplu, care arată caracterul repetitiv al unor acțiuni, este propunerea elaborării „unei Foi de parcurs pentru cooperarea dintre mediul de cercetare și mediul de afaceri”, în condițiile în care există deja o Foaie de parcurs privind inovarea și transferul tehnologic în Republica Moldova, elaborată de către Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE), la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării „în vederea punerii lor în aplicare prin intermediul Programului Național în domeniile Cercetării și Inovării (2024-2027)”. Poate ar fi cazul să nu fie dublate activitățile anterioare (mai ales că ministerul a fost partenerul UNECE, a participat la lansarea studiului, iar Foaia de parcurs este indicată drept finalitate a acestui studiu în Raportul de activitate MEC pe anul 2022), ci să fie deja implementate sistematic toate acțiunile propuse anterior, cu fixarea unor termene și monitorizarea realizării lor (cum ar fi crearea Consiliului național pentru inovare, revizuirea legislației privind parcurile științifico-tehnologice ș.a.).
  1. Proiectul documentului nu conține propuneri suficiente și adecvate pentru integrarea cercetării din Republica Moldovei în Spațiul European al Cercetării. În pofida faptului că în Nota la proiectul PNCI este indicat că „…Programul național în domeniile cercetării și inovării 2024-2027 va contribui considerabil la atingerea obiectivului național de integrare în Uniunea Europeană. Programul național își propune integrarea în Spațiul European al Cercetării (SEC) prin transformarea progresivă a funcționării interne a organizațiilor de cercetare-inovare și prin dezvoltarea legăturilor cu organizații omoloage din Europa”, iar în primul punct al proiectului se spune despre „…modernizarea tuturor sferelor vieții politice și social-economice pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de standardele și valorile europene, care să asigure procesul de aderare a țarii noastre la Uniunea Europeană (UE)” și că „Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 (PNCI) este principalul document de politici care stabilește prioritățile strategice și obiectivele de dezvoltare în domeniile cercetării și inovării, domenii care, de obicei, sunt printre primele domenii luate în considerare în procesul de integrare europeană, domenii care nu doar trebuie să fie printre primele pregătite pentru acest proces, dar trebuie să contribuie la pregătirea altor domenii și sectoare către procesul de aderare a țării noastre la UE”, proiectul PNCI nu prevede măcar armonizarea cadrului normativ din Republica Moldova cu legislația comunitară!
  1. Nu există criterii și indicatori clari de monitorizare și evaluare a realizării obiectivelor PNCI. Deoarece indicatorii nu respectă cerințele SMART nu va fi posibil de stabilit dacă obiectivele PNCI sunt realizate sau nu. Totodată, lipsesc indicatori de monitorizare a întregului sistem de cercetare și inovare din Republica Moldova.
  1. Nu a fost asigurată pe deplin transparența și consultarea proiectului de către comunitatea largă (conform Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional), având în vedere și faptul că proiectul prezentat diferă esențial de cel pregătit de Grupul de experți pentru elaborarea PNCI, în urma discuțiilor în cadrul comunității științifice.
  1. PNCI nu valorifică pe deplin analiza și soluțiile propuse de către experții internaționali și naționali, multe din care formulate în cadrul unor studii finanțate din fonduri europene și internaționale pentru sprijinirea Republicii Moldova, inclusiv „Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova” (PSF, Comisia Europeană, 2023), „Strategia cercetării științifice: evidențe din Republica Moldova” (IDSI, 2023), Conceptul documentului strategic cu privire la Știința Deschisă în Republica Moldova până în anul 2030 (IDSI, 2023), Proiectul Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 (Experți HLAM, Uniunea Europeană, 2022), „Analiză privind inovațiile pentru dezvoltare durabilă în Moldova” (UNECE, 2021), „Raportul asupra stării științei din Republica Moldova” (AȘM, 2022), „Evaluare inter pares a sistemului de cercetare și inovare al Republicii Moldova” (PSF, Comisia Europeană, 2018). Considerăm că în baza recomandărilor conținute în aceste studii ar trebui elaborat un Plan de acțiuni comprehensiv și coerent.

În continuare, prezentăm unele propuneri pentru îmbunătățirea PNCI, care se conțin și în sursele indicate mai sus.

II. PROPUNERI:

La ANALIZA SITUAȚIEI a se adăuga:

  1. Lipsa unei viziuni asupra dezvoltării sistemului de cercetare-dezvoltare și incoerența în acțiuni din ultimii ani au cauzat reducerea prestigiului profesiei de cercetător și a nivelului general a rezultatelor științifice obținute.
  2. Este caracteristică o instabilitate structurală, legală și instituțională. Având în vedere că funcționarea sistemului depinde în special de reguli și reglementări, frecvența ridicată cu care regulile se schimbă induce o gamă largă de probleme, chiar până în punctul în care acțiunea devine imposibilă din cauza faptului că schimbarea ulterioară ar putea să o invalideze și, prin urmare, prioritatea devine mai degrabă următoarea rundă de schimbări și nu activitatea propriu-zisă de cercetare. Această instabilitate crește, de asemenea, gradul de incertitudine la diferite niveluri ale sistemului de cercetare. Spre exemplu, din cauza faptului că finanțarea este incertă, sunt afectate regulile de achiziții – acorduri de colaborare, reguli de evaluare, diferite tipuri de criterii etc. Mai mult, această incertitudine împiedică invariabil colaborările în cercetare, în special cu industria și cu echipe de cercetare din afara țării.
  3. A avut loc distorsiunea modalităților de finanțare instituțională și competitivă pe bază de proiecte în Republica Moldova, care are consecințe grave asupra funcționării sistemului de cercetare și inovare și asupra capacității acestuia de a contribui la realizarea obiectivelor economice și sociale ale țării. În cadrul acordurilor actuale de finanțare a cercetării din Republica Moldova, cele două modalități de finanțare a cercetării nu sunt diferențiate în mod clar. Alocarea finanțării instituționale de bază depinde de acordarea finanțării proiectelor și o completează – numai beneficiarii finanțării proiectelor ANCD sunt eligibili pentru a primi finanțare instituțională. Acest lucru generează un nivel extrem de ridicat de incertitudine pentru cercetători și împiedică continuitatea cercetării. În plus, mediul și normele în continuă schimbare afectează punerea în aplicare consecventă a modalităților de finanțare, astfel încât comunitatea de cercetare nu mai are aproape deloc spațiu strategic. Din cauza acestor caracteristici, finanțarea instituțională de bază nu își poate îndeplini funcția principală în sistemul de cercetare și nu poate asigura stabilitatea atât de necesară.
  4. La puncte slabe, e) de completat cu „finanţarea este, în parte, distribuită cu ignorarea principiului Haldane – de exemplu, în situaţia în care evaluările ştiinţifice ale propunerilor valoroase ale unor cercetători performanţi au fost anulate pe baza opiniei unor ‘experţi economici’ din afara domeniului proiectului.
  5. Situația actuală este cauzată și de faptul că au fost încălcate prevederile legale privind organizarea activităților și angajarea personalului științific în cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, de ex., art. 55 al Codului Muncii sau art. 95 și art. 99 al Codului cu privire la știință și inovare. Astfel, personalul științific în organizațiile din domeniile cercetării și inovării a fost angajat pe durată determinată – pe durata desfășurării proiectelor de cercetare selectate prin concurs și finanțate de Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare, în condițiile în care Codul Muncii obligă angajarea personalului științific pe durată nedeterminată, iar angajarea pe durată determinată se acceptă doar în cazuri particulare sau când o altă lege organică impune o angajare determinată.
  6. Participarea sectorului antreprenorial în activități de cercetare-dezvoltare este modestă, fie că vorbim despre efectuarea cercetărilor științifice în cadrul sectorului, conexiunile lui cu mediul academic sau utilizarea inovării ca instrument al asigurării competitivității. Aceste caracteristici sunt determinate, în mare parte, de lipsa unui sistem național de inovare eficient și de lipsa conștientizării la nivel național a necesității abordării cercetării în contextul general economic și ca unul din instrumentele de asigurare a competitivității economiei naționale. Inovarea nu se referă doar (și nu atât) la sectorul de cercetare, ci este un rezultat al interacțiunii acestuia cu alți actori ai sistemului inovațional. În același timp, utilizarea redusă a inovării limitează competitivitatea economiei și capacitatea de a soluționa problemele societății.
  7. Lipsește un angajament strategic (politic) față de cooperarea dintre știință și mediul de afaceri. În prezent, aceasta nu este o prioritate articulată pe agenda guvernului, a universităților, a institutelor de cercetare, sau a întreprinderilor. Un singur program guvernamental sprijină direct cooperarea dintre știință și mediul de afaceri, iar modul în care acesta este conceput este problematic.
  8. Lipsește conștientizarea necesității relațiilor între actorii din domeniul cercetării și a celor din mediul de afaceri, dar și insuficiența mecanismelor de sprijin a acestor relații. Majoritatea universităților, institutelor de cercetare, întreprinderilor și agențiilor guvernamentale nu sunt conștiente de ceilalți actori din ecosistem, de ceea ce oferă aceștia și de modul în care îi pot contacta și pot colabora cu aceștia. Doar unii dintre aceștia au experiență de cooperare; și există foarte puține locuri/ oportunități în care cercetătorii și oamenii de afaceri se pot întâlni și relaționa. Cele mai multe întreprinderi nu văd universitățile și institutele de cercetare ca pe potențiali parteneri de colaborare. Nu există un cadru comun pentru relațiile dintre știință și afaceri în Republica Moldova, inclusiv nu există termeni sau concepte comune pentru a vorbi despre activitățile de cooperare. Acest lucru duce la confuzie, la o lipsă de concentrare și coeziune și la o lipsă de măsurare transparentă a activităților de cooperare, care sunt esențiale pentru gestionarea acestora.
  9. Rezultatele științifice obținute în Republica Moldova se caracterizează prin:
    1. predominarea clară a rezultatelor publicate la nivel național comparativ cu cele publicate la nivel internațional;

    2.  rezultate recunoscute la nivel internațional relativ modeste dacă le raportăm la populația Republicii Moldova și comparabile cu alte țări sau uneori chiar mai bune dacă le raportăm la volumul investițiilor în cercetare-dezvoltare;

    3.  o situație mai bună în publicarea rezultatelor științifice decât în brevetarea și implementarea acestora.

  10. Participarea la Programul Cadru de Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene, în care Republica Moldova este stat asociat, presupune o contribuţie de circa 1 milion de euro pe an, din care doar o parte este recuperată sub formă de finanţări obţinute în urma competiţiilor pentru proiecte la care participă organizaţii din Republica Moldova.
  11. Chiar dacă Republica Moldova participă activ în programele comunitare, se atestă un număr relativ mic al proiectelor de cercetare-dezvoltare propriu-zise, o bună parte din proiectele câștigătoare ținând de consolidarea capacităților și diferite acțiuni de sprijinire a sistemului de cercetare-dezvoltare. O caracteristică mai puțin obișnuită pentru alte țări constă în faptul că autoritatea publică cu responsabilități în organizarea participării organizațiilor în Programele cadru ale Uniunii Europene (ANCD) este unul din principalii beneficiari ai finanțării din programele comunitare.

 

Argumentare: este foarte important să stabilim exact care este situația actuală în domeniu, deoarece doar în felul acesta putem propune soluții adecvate. Punctele care se propun să fie adăugate reprezintă rezultatele unor cercetări în acest domeniu și au fost formulate de mai mulți experți internaționali și național.

 12. A se introduce un compartiment nou – PRINCIPII, cu următorul conținut:

Conducerea PNCI se va face cu respectarea următoarelor principii:

  1. predictibilitatea finanţărilor şi raportărilor;
  2. fundamentarea pe dovezi ştiinţifice, cantitative, a deciziilor;
  3. principiul Haldane;
  4. armonizarea cu practicile europene;
  5. transparenţa deciziilor, rapoartelor şi a datelor;
  6. evaluarea independentă a tuturor finanţărilor, ex ante şi ex post; evaluarea ad interim a proiectelor de finanţare cu durata mai mare de trei ani; evaluarea ex post se va face de către un organism independent de finanţator (de autoritatea contractantă);
  7. consultarea comunităţii ştiinţifice, a organizaţiilor de cercetare şi a beneficiarilor rezultatelor ştiinţifice – autorităţi publice, firme, populaţie;
  8. accesul nediscriminatoriu al organizaţiilor de cercetare de drept public şi privat la finanţare prin competiţii de cercetare.

 

La Obiective generale și specifice a se adăuga/lua în considerare (conform punctelor propuse):

  1. La Scopul PNCI ar trebui de menționat angajamentul de a transforma sistemul de cercetare și inovare, prin

a) recunoașterea valorii acestuia pentru economie și pentru calitatea vieții;

b) integrarea cercetării și inovării în dezvoltarea strategică pe termen lung a țării;

c) creșterea susținută a finanțării publice a cercetării și inovării.

Se va urmări asigurarea unui nivel necesar de stabilitate și predictibilitate în sistemul de cercetare și inovare prin abordarea elementelor esențiale de politică:

a) finanțare eficientă și eficace a cercetării;

b) cadru juridic favorizant;

c) încurajarea cercetării-dezvoltării private și a cooperării public-privat;

d) resurse umane, în special tineri cercetători și

e) organizații publice de cercetare.

Argumentare: aceste obiective și elemente caracterizează un sistem modern de cercetare și inovare din țările Uniunii Europene.

Obiectivul general I: Consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare.

Obiectiv specific 1.1. Consolidarea instituțiilor din domeniile cercetării și inovării:

  1. Înfiinţarea şi operaţionalizarea Consiliului Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie, un consiliu multidisciplinar, format din personalităţi ştiinţifice active, complet independente, care nu participă în niciun fel la PNCI, şi care să examineze din punct de vedere ştiinţific priorităţile, proiectele, echipele, rezultatele şi să explice ce se întâmplă în sistemul de cercetare al Republicii Moldova, inclusiv în raport cu contextul global. Va include cel puţin următoarele comitete: cercetare ştiinţifică; specializare inteligentă, inovare, foaie de parcurs tehnologică şi relaţia cu economia; infrastructuri; integrarea în SEC; administraţia sistemului de cercetare.

Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie  Va include un punct naţional unic de contact, o structură de tip dispecer, cu o adresă unică, cu o bază de date actualizată continuu, prin care să se pună în contact persoane, organizaţii, proiecte, privitor la:

  1. oportunităţi de finanţare;
  2. parteneri pentru proiecte interne, bilaterale şi europene;
  3. societăţi ştiinţifice naţionale, societăţi profesionale, inclusiv structuri reprezentative ale unităţilor, organizaţiilor, centrelor de cercetare;
  4. consultanţă în vederea întocmirii de propuneri de proiecte;
  5. valorificarea rezultatelor de cercetare, în sensul Recomandării UE 416/2008;
  6. accesul şi prezervarea datelor de cercetare, în sensul Recomandării UE 790/2018.

Argumentare: este necesar de specificat care vor fi atribuțiile și rolul acestui consiliu.

15. Dezvoltarea sistemului de contabilitate şi evidenţă statistică a activităţilor de cercetare şi inovare. Se va adopta un normativ specific privind evidenţele contabile şi statistice interne ale organizaţiei de cercetare, compatibil cu sistemul de raportare RASOC şi care să permită în viitor: (1) eventuala stabilire de scutiri de impozite pentru activităţile de cercetare, atât la nivelul organizaţiei, cât şi la cel al salariaţilor; (2) stabilirea cofinanţării proiectelor în vederea operaţionalizării normativelor privind ajutorul de stat.

Se va institui, atât în legislaţie, cât şi în practică, principiul contabilităţii separate a activităţilor de cercetare și inovare, care se referă la obligaţia structurilor financiar-contabile din organizaţia de cercetare care primeşte finanţare din fonduri publice de a ţine inventare de rezultate de cercetare, registre de tranzacții pentru valorificarea acestora, evidenţa cheltuielilor pe cheltuieli CD defalcate pe cercetare fundamentală/cercetare aplicativă/dezvoltare experimentală, evidența normelor și fracțiunilor de norma pe proiecte etc. Acest principiu este inevitabil pentru elaborarea raportărilor statistice după standardele cerute de EuroSTAT, pentru stabilirea cofinanţării pentru ajutorul de stat şi pentru implementarea eventualelor facilităţi fiscale pentru activităţile de cercetare și inovare.

Argumentare: este necesară operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui sistem, pentru a permite participarea la Horizon Europe a organizaţiilor de cercetare şi pentru a permite buna desfăşurare a PNCI.

16.    Elaborarea unui set generic de proceduri tip pentru cercetare. Va fi elaborat un set generic de proceduri şi contracte, plecând de la care fiecare organizaţie de cercetare poate să îşi dezvolte propriul set, conform specificului instituţional. Aceste proceduri şi contracte vor trebui să cuprindă şi prevederi privind drepturile intelectuale şi valorificarea rezultatelor de cercetare, organizarea publicizării activităţii pe website-urile instituţionale.

Argumentare: este necesar atât pentru facilitarea participării la Horizon Europe a organizaţiilor de cercetare, cât și pentru buna desfăşurare a PNCI.

17.    Înregistrarea, arhivarea şi accesul la datele şi rezultatele de cercetare-dezvoltare. Se va transpune directiva 1024/2017 a UE în legislaţia şi practica Republicii Moldova. Transpunerea constă atât în modificări legislative şi procedurale, cât şi în integrarea acestora cu (noi) sisteme informatice, unele funcţionând la nivel naţional.

Argumentare: este necesară pentru armonizarea cu legislația și practicile comunitare și integrarea în SEC.

18.    Revizuirea modului de evaluare a cercetării în conformitate cu inițiativele lansate la nivel internațional. Axarea doar pe utilizarea unor indicatori cantitativi (mai ales atunci când punctajul acordat nu ține seama de efortul depus pentru obținerea diferitor tipuri de publicații), fără o evaluare calitativă conduce la goana după publicații, ceea ce se reflectă în fenomene precum: publicații de calitate joasă, segmentarea unor rezultate obținute în mai multe publicații, evitarea unor cercetări fundamentale, profunde, publicații în ediții pseudoștiințifice (de tip prădător), cu reducerea nivelului general al calității cercetării științifice. Un sistem de evaluare care să contribuie la creșterea performanței științifice ar trebui să includă însă o diversitate de metode de evaluare, care să fie folosite în funcție de scopurile propuse și specificul activităților, utilizarea predominantă a indicatorilor cantitativi recunoscuți internațional, excluderea criteriilor neștiințifice, compatibilitatea cu sistemele de evaluare internaționale. În acest sens, se impune o reconsiderare a modului de evaluare a cercetării, prin echilibrarea abordărilor cantitative și calitative, ținând seama de recomandările existente la nivel internațional, cum ar fi Manifestul de la Leiden sau Declarația DORA. O soluție pentru a atenua influența principiului Publish or Perish ar putea fi și utilizarea în evaluări a rezultatelor științifice propriu-zise, indiferent de modul în care acestea sunt diseminate (publicații științifice), protejate (obiecte de proprietate intelectuală) sau materializate (în obiecte fizice/virtuale). O clasificare a acestor tipuri de rezultate științifice a fost elaborată de către Institutul de dezvoltare a Societății Informaționale. Aceste activități ar putea include:

  • elaborarea unor criterii specifice de selecție și evaluare a cercetării pe baza standardelor internaționale;
  • implicarea experților internaționali în evaluarea propunerilor de proiecte de cercetare.

Argumentare: în lume există o mișcare de a schimba modul cum se evaluează cercetarea, trecându-se de la indicatori cantitativ preponderent la evaluarea rezultatului științific propriu-zis. Republica Moldova ar trebui să se sincronizeze cu aceste acțiuni.

19.    Actiuni de ‘twinning’ pentru personalul administrativ. Personalul administrativ din agenţii şi din principalele organizaţii de cercetare vor participa la stagii în ţări UE, în colaborare cu colegi aflaţi în poziţii omoloage, pentru învăţare mutuală şi compararea practicilor din Republica Moldova şi din aceste ţări. Va include în special personalul administrativ din MEC, ANCD, ANACEC, AGEPI, ASM, IDSI şi universităţile publice, în sinergie cu programele Erasmus+ şi Horizon Europe.

Argumentare: este necesară pentru consolidarea capacităților administrative din Republica Moldova (recunoscut ca fiind un punct slab) și asimilarea stilurilor moderne de management.

Obiectiv specific 1.2. Consolidarea capitalului uman in domeniile cercetării și inovării

  1. Dezvoltarea cadrului general pentru activitatea cercetătorilor, inclusiv prin:
  1. promovarea unei politici a resurselor umane în cercetare-dezvoltare conforme cu Carta Europeană a Cercetătorilor și Codul de Conduită pentru recrutarea cercetătorilor și stimularea organizațiilor de a aplica aceste principii;
  2. îmbunătăţirea condiţiei cercetătorilor angajaţi printr-o remunerare competitivă, corelată cu nivelul lor de pregătire şi expertiză şi prin preluarea de către angajator a tuturor cheltuielilor aferente activităţii ştiinţifice;
  3. introducerea posturilor permanente (engl. tenure) pentru angajații universităților (nivel conferențiar și profesor);
  4. identificarea şi eliminarea precarităţii cercetătorilor;
  5. îmbunătăţirea condiţiilor de activitate prin integrarea în Spaţiul European al Cercetării, inclusiv prin mobilităţi, revizuirea legislaţiei şi procedurilor, cu o atenţie specială pentru libertatea academică, libertatea cercetării ştiinţifice şi integritatea cercetării;
  6. creşterea prestigiului organizaţiilor de cercetare, măsurată, de exemplu, prin prezenţa în ierarhizările internaţionale – prestigiu dependent în principal de contribuţiile acestora la cunoaştere;
  7. îmbunătăţirea percepţiei publice asupra ştiinţei şi a carierelor ştiinţifice ca oportunităţi de promovare socială şi realizare personală.

Argumentare: este necesară pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare şi de finanţare, a condiţiilor de muncă şi perspectivelor de carieră ale tinerilor cercetători, inclusiv prin implementarea bunelor practici specifice Spaţiului European al Cercetării.

21.    Îmbunătățirea condițiilor de efectuare a studiilor doctorale, inclusiv prin:

  1. aprobarea unor criterii și standarde de acreditare a școlilor doctorale care să reglementeze și să stimuleze crearea unor școli doctorale naționale ca structuri relativ mari, care ar oferi anumite avantaje, inclusiv prin promovarea interdisciplinarității, prin crearea unui spațiu pentru promovarea experiențelor și cunoștințelor, prin sporirea posibilităților de mobilitate etc.;
  2. elaborarea și implementarea unui set de măsuri pentru sporirea atractivității studiilor doctorale, inclusiv prin mărirea bursei doctorandului până la nivelul coșului minim de consum, sporirea de 3 ori a numărului de burse doctorale finanțate de la buget și fixarea în legislație a prevederii ca acestea să constituie, cel puțin, 20% din numărul de absolvenți ai masteratului finanțați de la buget sau 3-4% din numărul total de studenți;
  3. creșterea numărului de burse doctorale finanțate de la bugetul de stat, diferențiat pentru diferite domenii și specialități, prin aplicarea unor criterii distincte la elaborarea planului de înmatriculare la doctorat și distribuirea burselor doctorale, care ar trebui să includă: competitivitatea specialităților (domeniilor) științifice, necesitatea pentru economia țării, ținând cont de potențialul de competitivitate, domenii noi în care e posibilă o avansare rapidă etc.; stimularea doctoratului la specialitățile din domeniile științifice importante pentru Republica Moldova, inclusiv proiecte de cercetare-dezvoltare și burse mărite pentru doctoranzii din aceste domenii;
  4. combaterea fraudelor științifice în domeniul doctoratului, inclusiv prin aprobarea unui cadru normativ antiplagiat la nivel național, implementarea unui mecanism de expertizare peste hotare a tezelor în domeniile în care nu există posibilitatea de a asigura o evaluare obiectivă, sancționarea drastică a persoanelor care comit și acceptă fraudele în procesul susținerii tezei de doctorat.

Argumentare: sunt necesare măsuri urgente în domeniul doctoratului având în vedere că din cauza condițiilor (de ex., bursa doctorandului este sub 100 Euro) nu vin tinerii talentați, iar majoritatea care vin sunt la frecvență redusă, acordând cercetărilor doctorale doar o parte din timp.

22.    Finanțarea proiectelor de excelenţă în cercetare. Se vor finanța cheltuielile pentru proiecte valoroase ştiinţific şi fezabile, propuse de cercetători (investigatori principali) din organizaţiile de cercetare publice; susţine angajările de personal suplimentar în cercetare, atrage cercetători din străinătate, deschide noi direcţii de cercetare cu un impact mare asupra creării de cunoaştere sau asupra inovării.  

Argumentare: este necesară pentru detalierea modului în care va fi consolidat capitalul uman.

23.    Finanțarea proiectelor de excelenţă pentru tineri cercetări. Se vor finanța cheltuielile pentru proiecte valoroase ştiinţific şi fezabile, propuse de tineri cercetători (investigatori principali) din organizaţiile de cercetare publice; se vor susţine angajările de personal suplimentar în cercetare, atragere de cercetători din străinătate, deschidere de noi direcţii de cercetare cu un impact mare asupra creării de cunoaştere sau asupra inovării.  

Argumentare: este necesară pentru detalierea modului în care va fi consolidat capitalul uman.

24.    Premierea publicaţiilor prestigioase ale cercetătorilor moldoveni. Se vor organiza competiţii anuale de premiere, beneficiari fiind cercetători individuali care au publicat articole ştiinţifice primare, cu afiliere din Republica Moldova, fie în reviste de vârf din fiecare domeniu, fie ale căror articole au fost citate în reviste de vârf sau brevete internaţionale, fie ale căror invenţii au fost brevetate internaţional sub formă de familii de brevete triadice.

Argumentare: se va stimula valorificarea rezultatelor cercetării din Republica Moldova în cele mai prestigioase reviste ştiinţifice.

 

Obiectiv specific 1.3. Îmbunătățirea accesului la infrastructura de cercetare de calitate

25.    Susţinerea ştiinţei deschise. Aceste activități trebuie să urmărească stimularea publicării în regim deschis a datelor de cercetare şi a rezultatelor finale (a articolelor ştiinţifice primare). Pe lângă stimularea cercetătorilor pentru adoptarea principiilor Științei deschise, vor gi organizate competiţii o dată la doi ani, pentru o varietate de acţiuni: (a) elaborarea de ghiduri/standarde şi întocmire a seturilor de metadate asociate datelor de cercetare; (b) participare la eforturi pan-europene de dezvoltare de software, documentare, infrastructură, standardizare, cum ar fi European Open Science Cloud sau OpenAire; (c) studii privind cazuistica acordurilor de publicare a datelor, cu recomandări pentru optimizarea cadrului juridic şi contractual; (d) campanii de informare şi educaţie; (e) elaborarea de ghiduri de acces la infrastructură; (f) alte acţiuni în sprijinul ştiinţei deschise.

Argumentare: Știința deschisă (ȘD) este o abordare a modului de a face știință, îmbrățișat plenar de către Uniunea Europeană și dacă vrem să ne integrăm în SEC, adoptarea regulilor și practicilor ȘD este indispensabilă.

 

26.    Susţinerea literaturii ştiinţifice autohtone și asigurarea accesului la literatura de peste hotare. Activitățile vor include subvenţionarea unei părţi a cheltuielilor editoriale ale editurilor din Republica Moldova pentru publicarea de articole ştiinţifice primare, monografii, tratate, volume ale unor conferinţe, disponibile în regim deschis, dar și abonarea la cele mai importante baze de date internaționale.

Argumentare: Îmbunătățirea accesului la infrastructură presupune și dezvoltarea şi implementarea politicii pentru menţinerea, dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurilor publice de cercetare şi inovare, precum şi creşterea accesului la infrastructura internă şi la cea disponibilă pe plan european.

 

Obiectivul general II: Creșterea contribuției sistemului de cercetare-dezvoltare la dezvoltarea societății și economiei naționale

Obiectiv specific 2.1. Dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare și cel de afaceri

27.    Dezvoltarea unui sistem de inovare național, prin implementarea unor politici de inovare complexe, care să prevadă, printre altele, măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru inovarea afacerilor (inclusiv un mediu legal care să susțină spin-off-urile și transferul de cunoștințe); facilitarea accesului inovatorilor la resurse de finanțare; consolidarea conexiunilor de inovare între companii, sectorul educațional și cercetare (inclusiv printr-un sistem de mobilitate între companii și mediul academic); asigurarea suportului de stat pentru firmele inovatoare (inclusiv prin vouchere), îmbunătățirea capacităților de inovare ale organizațiilor publice de cercetare (inclusiv prin consolidarea educației antreprenoriale, multiplicarea inovării și transferului tehnologic și sprijinul către spin-off-uri); adaptarea programelor de instruire formală la necesitățile dezvoltării inovaționale; stimularea cererii pentru produse și servicii inovatoare (inclusiv prin sistemul de achiziții de stat); susținerea și popularizarea activităților de inovare și îmbunătățirea sistemului de evidență statistică a activităților și politicilor de inovare.

Argumentare: Inovarea presupune acțiuni complexe, deoarece ea implică actori diferiți și dezvoltarea conexiunilor între cei implicați.

28.    Cofinanțarea parteneriatelor în faze inițiale și instruirea cercetătorilor. MEC și ANCD ar trebui să instruiască cercetătorii într-un mod inovator de a lucra cu mediul de afaceri și pentru a dezvolta o mentalitate antreprenorială și inovatoare. De asemenea, acestea ar trebui să stimuleze universitățile să implice mai devreme mediul de afaceri prin cofinanțarea parteneriatelor de cercetare în faza incipientă, asigurând astfel o mai bună aliniere a cercetării la nevoile mediului de afaceri. Acest lucru ar putea fi realizat prin alocarea de resurse și prin punerea în aplicare a unora dintre activitățile menționate în reglementările din 2016 care privesc activitățile legate de știință ale IMM-urilor.

Argumentare: Sunt necesare acțiuni ca mediul academic și mediul de afaceri să se audă unul pe celălalt.

29.    Stabilirea unui set de stimulente pentru persoane interesate din știință și mediul de afaceri. Este necesară stabilirea unui set de stimulente pentru universități/institute de cercetare (spre exemplu, legate de evaluarea și promovarea cercetătorilor) și pentru întreprinderi (spre exemplu, legate de deduceri fiscale sau de finanțări complementare) pentru a începe și dezvolta cooperarea. Acest lucru va crea situații avantajoase pentru toți, în care toate părțile interesate sunt motivate să participe, deoarece câștigă ceva din cooperare.

Argumentare: Trebuie de creat condiții ca cooperarea între știință și business să fie avantajoasă.

30.    Finanțarea proiectelor care susţin implementarea strategiilor sectoriale. Vor fi finanțate, din bugetele altor ordonatori principali de credite (alţii decât Ministerul Educaţiei şi Cercetării), proiecte de cercetare-dezvoltare care adresează probleme de relevanţă sectorială, precum şi granturi acordate de către aceştia întreprinderilor sub forma unor cecuri de inovare, sau parteneriatelor intreprinderi-entitaţi publice pentru inovare si transfer tehnologic pe obiective tematice din categoria celor selectate in Roadmap-ul tehnologic naţional.

Argumentare: Inovarea nu poate fi promovată de către un singur minister, deoarece ea ține mai mult de cei care trebuie să absoarbă cercetările științifice decât de  cei care le produc. În acest sens, cercetări științifice trebuie prevăzute și finanțate conform strategiilor sectoriale.

Obiectiv specific 2.2. Stimularea inovării și a transferului tehnologic

31.    Finanțarea proiectelor tematice de impact. Vor fi finanțate cheltuielile pentru proiecte valoroase ştiinţific şi fezabile, propuse de cercetători (investigatori principali) din organizaţii de cercetare publice, şi care promit, credibil, progresul în direcţia unor obiective tematice de interes societal; susţin angajarea de personal suplimentar în cercetare, atragerea cercetătorilor din străinătate în domenii de interes societal. Sunt eligibile proiectele depuse în domeniile de specializare inteligentă identificate în Republica Moldova cu un nivel al maturităţii tehnologice (eng TRL) de min 3.

Argumentare: este necesară pentru detalierea modului în care vor fi dezvoltate relațiile între cercetare și mediul de afaceri.

32.    Revizuirea și ajustarea regulilor de achiziții publice și absorbție a fondurilor.

Argumentare: procedurile existente legate de achiziționarea de echipamente și consumabile pentru domeniul cercetării sunt prea complexe, nu sunt suficient de flexibile și nu stimulează procesul de inovare.

33.    Popularizarea ştiinţei şi îm­bu­nă­tă­ţi­rea imaginii publice a cercetării. Va fi promovată ştiinţa și tehnica, cariera tehnico-ştiinţifică, prin evidenţierea impactului cercetării asupra calităţii vieţii fiecăruia. În acest scop vor fi organizate competiţii anuale pentru subvenţii ale unor evenimente, acţiuni, publicaţii, destinate să popularizeze descoperirile recente sau importante, carierele în cercetare şi inovare şi să familiarizeze publicul, în special tineretul, cu lumea cercetării.

Argumentare: percepția științei în societate și în mediul de afaceri, precum și disponibilitatea companiilor de a colabora cu centrele de cercetare se datorează, în mare parte, insuficientei cunoașteri a activităților și rezultatelor comunității științifice.

 

Obiectivul general III: Integrarea în Spațiul European al Cercetării

34.    Propunem includerea unui nou obiectiv specific, după cum urmează:

Obiectiv specific 3.11. Revizuirea legislativă pentru conformarea cu acquis-ul comunitar în materie de cercetare și inovare

Acţiunea va consta în elaborarea unui document de politici privind revizuirea legislaţiei cercetării şi a învăţământului superior, dar şi a altor legi cu prevederi specifice cercetării sau cu impact asupra cercetării şi inovării, cum ar fi legea achiziţiilor publice, legislaţia privind finanţele publice (de exemplu, în privinţa prefinanţării sau facilităţilor fiscale), contabilitatea, controlul financiar, drepturile intelectuale şi industriale, ajutorul de stat, accesul la date şi la infrastructură. Ar putea fi o acţiune desfăşurată în paralel şi în corelare cu un efort simultan al instituţiilor omoloage din România, întrucât şi legislaţia din România are în parte o terminologie juridică divergentă faţă de terminologia folosită în normativele europene şi în acelaşi timp divergentă de cea din Republica Moldova, divergenţe care sunt uneori nejustificate şi pot fi eliminate.

Se vor analiza divergenţele faţă de legislaţia europeană şi se vor identifica modificările necesare pentru a face legislaţia Republicii Moldova compatibilă, cel puţin, cu următoarele documente:

  1. 1994 Agreement on Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights (TRIPS)

  2. Tratat 362/2012 Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale

  3. 695/2021 Regulation (EU) 2021/695 of the European Parliament and of the Council of 28 April 2021 establishing Horizon Europe–the Framework Programme for Research and Innovation, laying down its rules for participation and dissemination, and repealing Regulations (EU) No 1290/2013 and (EU) No 1291/2013

  4. Regulament 536/2014 Studiile clinice intervenţionale cu medicamente de uz uman.

  5. Regulament 723/2009 Cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorţiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC)

  6. Regulament 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat

  7. Directiva 1024/2019 on open data and the re-use of public sector information

  8. Recomandare 2005 European Charter for Researchers and the Code of Conduct for the Recruitment of Researchers.

  9. 628/2020 COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS A new ERA for Research and Innovation

  10. Recomandare 391/2022 Proposal for a COUNCIL RECOMMENDATION on the guiding principles for knowledge valorisation

  11. 2020 The Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research.

  12. 2014 The Rome declaration on Responsible Research and Innovation in Europe

  13. Recomandare 2122/2021 Pactul european pentru cercetare si inovare

  14. 2524/2021 European Parliament resolution of 8 July 2021 on a new ERA for Research and Innovation

  15. SNA/2008 Sistemul conturilor nationale

  16. Frascati Manual 2015 Guidelines for Collecting and Reporting Data on Research and Experimental Development

  17. Oslo Manual 2018 Guidelines for Collecting, Reporting and Using Data on Innovation, 4th Edition

  18. 2021 Horizon Europe Model Grant Agreement

  19. EMA/2017 Good clinical practice, an international ethical and scientific quality standard for designing, conducting, recording and reporting trials that involve the participation of human subjects

  20. 2017 Frascati Manual, research and development and the System of National Accounts (OCDE)

  21. 2017 European Code of Conduct for Research Integrity (ALLEA)

Argumentare: În legislaţie persistă unele divergenţe faţă de acquis-ul comunitar, inclusiv în ce priveşte terminologia folosită şi accentul pe principiile Spaţiului European al Cercetării, iar dacă ne dorim integrarea europeană activitățile de armonizare sunt absolut necesare.

 

Obiectiv specific 3.1. Sporirea internaționalizării cercetării

  1. Stimularea internaționalizării doctoratului, inclusiv prin utilizarea indicatorilor de internaționalizare la evaluarea școlilor doctorale, fortificarea serviciilor dedicate pentru internaționalizare, utilizarea oportunităților oferite de diferite programe europene și internaționale, alocarea unor resurse financiare și umane mai consistente în acest scop.

Argumentare: doctoratul este treapta care leagă educația de cercetare și este foarte important de a crea competențe de a lucra în echipe internaționale încă de la această etapă.

 

Obiectiv specific 3.2. Valorificarea plenară a oportunităților ce rezidă din statutul de țară Asociată la Programul-cadru în domeniile cercetării și inovării ,,Orizont Europa”

  1. Monitorizarea procesului de integrare europeană în domeniul cercetării și inovării. Monitorizarea se va face după criterii specifice pe fiecare din dimensiunile integrării, criterii care privesc funcţionarea organizaţiilor, precum şi a fluxurilor de personal. Ea va viza nivelul de armonizare a legislației, interoperabilitatea între sistemul național și programele UE ș.a. Principalul indicator de succes este o mai largă participare la proiecte de cercetare din cadrul programului Horizon Europe.

Argumentare: Atât pentru a vedea progresele, cât și pentru a face corecțiile necesare în politica de integrare europeană, este foarte important de a „simte pulsul” procesului.

  1. Propunem includerea unui nou obiectiv general, după cum urmează:

Obiectiv general IV. Cunoaşterea sistemului, pentru a permite optimizarea investiţiilor în cercetare şi inovare, pe baze ştiinţifice, cantitative, cu 2 obiective specifice.

Argumentare: Atât creşterea impactului finanţărilor în cercetare și inovare, cât şi progresul către aderarea la Uniunea Europeană vor necesita îmbunătăţirea înţelegerii funcţionării sistemului de cercetare și inovare şi a mecanismelor de predicţie a impactului investiţiilor şi altor acţiuni. Fără a avea un sistem clar de acumulare și de analiză a datelor acest proces de elaborare și implementare a politicilor științei va fi periclitat.

  1. Obiectiv specific 4.1. Organizarea sistemului de colectare de date, analiză predictivă şi fundamentare a deciziilor.

  2. Îmbunătățirea statisticilor științei:

- Statisticile publicate de BNS vor fi completate cu indicatori privind sectorul privat, inovarea, alţi indicatori solicitaţi în mod obişnuit de Eurostat/OECD, astfel încât structura şi parametrii de funcţionare ai sistemului va fi mai bine cunoscută. La acestea se vor adăuga alte seturi de date şi analize cum sunt cele ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, IDSI, ANACEC.

- Activităţile de cercetare și inovare  din organizaţiile publice vor fi proceduralizate, plecând de la un set de proceduri tip, compatibile cu obiectivele Spaţiului European al Cercetării şi cu documentele europene (regulamente, directive, recomandări, declaraţii, contracte cadru etc.). Organizaţiile cu activitate de cercetare vor avea un responsabil de raportarea statistică a activităţii; de asemenea, vor efectua contabilitatea separată a activităţilor, cheltuielilor, rezultatelor, infrastructurii de cercetare, pe baza unor normative specifice, care urmează să fie adoptate. Evidenţa cheltuielilor, activităţilor şi rezultatelor de cercetare-dezvoltare se va face pe proiecte, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv pentru cele finanţate din surse instituţionale sau din resurse interne.

- Toate organizaţiile de cercetare care beneficiază de finanţare din fonduri publice vor avea obligaţia să publice un Raport Anual Standardizat al Organizaţiei de Cercetare (RASOC), incluzând evidenţierea relaţiei între sursele de finanţare, proiecte şi rezultate pentru toate proiectele.

- Armonizarea la nivelul Biroului Național de Statistică (BNS) a statisticii științei cu cea utilizată la nivelul UE, inclusiv:

  1. calcularea cercetătorilor și altor persoane implicate în cercetare-dezvoltare în echivalent normă întreagă (ENÎ), pentru a obține un tablou mai veridic al potențialului uman existent;

  2. includerea în evidența statistică națională a persoanelor din alte sectoare decât cel guvernamental (universitar, antreprenorial, privat non-profit), care efectuează cercetări științifice și care în prezent nu sunt luați în calcul;

  3. evidența doctoranzilor și a absolvenților de doctorat în STEM, pentru a urmări dezvoltarea echilibrată și în domenii prioritare a capacităților umane;

  4. calcularea mai multor indicatori pentru categoria de vârstă 25-34 ani, care permite monitorizarea reproducerii capacităților umane în domeniul cercetării;

  5. corectarea calculării unor indicatori (de ex., includerea la absolvenții de doctorat doar a persoanelor care au susținut teze de doctorat);

  6. utilizarea clasificărilor acceptate în evidența statistică la nivel internațional (de ex., a doctoranzilor conform ISCED 13);

  7. utilizarea unei metodologii de construire a seriilor de timp ale statisticii capacităților umane în cercetare.

Argumentare: Obținerea unor date veridice privind capacitățile umane în cercetare-dezvoltare ar ajuta la formularea unor politici bazate pe dovezi și la stabilirea unor obiective/ ținte realiste. Din aceste considerente, indicatorii statistici ar trebui calculați permanent/ periodic de către sistemul național de statistică. Este foarte important ca să fie utilizate cerințe de calitate, timp și relevanță la anchetarea cercetării științifice la fiecare etapă, pentru a genera impact pozitiv de la funcționarea sistemului statistic. Pentru obținerea unor date complete, este necesar de a face estimări și de a utiliza coeficienți. În acest context, Republica Moldova trebuie să-și dezvolte metodologii și coeficienți pentru toate tipurile de organizații.

  1. Raportarea instituțională. Mecanismul de raportare instituţională va consta din:

    1. un ansamblu de prevederi normative şi prevederi contractuale care stabilesc obligaţiile de raportare ale organizaţiilor de CD beneficiare de fonduri din Programul Naţional;

    2. o serie de proceduri de agregare, analiză şi prognoză care sunt executate de către organismele de centralizare a datelor şi un ansamblu de normative care stabilesc obligaţiile acestor organisme;

    3. un sistem informatic naţional prin care se realizează raportarea şi centralizarea datelor instituţionale;

    4. o acţiune cel puţin anuală de valorificare a rezultatelor analizei şi prognozelor de către Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie, sub forma raportului anual al acestuia.

Organismele centralizatoare sunt: (a) Biroul Naţional de Statistică; (b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării; (c) Agenţia Naţională de Cercetare şi Dezvoltare; (d) Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare; (e) Consiliul Rectorilor; (f) Academia de Ştiinţe a Moldovei; (g) Comitetul Naţional pentru Monitorizarea Integrării în Spaţiul European al Cercetării; (h) Consiliul Naţional pentru Integritate în Cercetare şi Inovare; (i) AGEPI.

  1. Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie prezintă un Raport Anual Orientativ pentru Alcătuirea Bugetului de cercetare și inovare, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, care va include o propunere fundamentată cantitativ privind alocările bugetare de CD în viitoarea lege a bugetului şi pe care un reprezentant îl va expune într-o şedinţă de guvern în care se discută proiectul de buget. Acest raport se va baza pe:

(a) Raportul anual al Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu privire la execuţia Programului Naţional în Domeniile Cercetării şi Inovării şi a Planului de acţiuni privind implementarea Programului naţional în Domeniile Cercetării şi Inovării pentru anii 2024-2027, care va fi prezentat Guvernului până la data de 15 mai a fiecărui an;

(b) Raportul anual al Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare Guvernului şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, la realizarea proiectelor de cercetare şi inovare aflate în curs de desfăşurare şi pe care le finanţează, care va fi publicat şi prezentat Guvernului până la data de 30 martie a fiecărui an;

(c) Consiliul Rectorilor poate publica un raport anual privind cercetarea şi inovarea universitară, de preferinţă până la data de 30 martie a fiecărui an;

(d) Raportul asupra Stării Ştiinţei, al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care va fi publicat şi prezentat Guvernului până la data de 15 mai a fiecărui an;

(e) Rapoartele Anuale Standardizate ale Organizaţiei de Cercetare şi seturile de date standardizate, anexate acestora, trebuie să fie disponibile public până la data de 1 martie a fiecărui an;

(f) Statisticile Biroului Naţional de Statistică, disponibile în mod obişnuit la data de 26 aprilie a fiecărui an;

(g) studii, rapoarte şi statistici relevante, apărute peste an în literatura internă şi internaţională.

42.    Raportul anual standardizat al organizaţiei de cercetare (RASOC)

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării va adopta un act normativ care stabileşte obligaţiile de raportare prin acest instrument, structura lui şi formatul fişierului (cum ar fi o foaie de calcul cu o anumită configuraţie) de raportare, precum şi structura setului de date standardizat ataşat. RASOC va fi instrumentul unic prin care se face raportarea instituţională, o singură dată pe an. Datele şi statisticile raportate, care trebuie să fie neredundante, trebuie să fie suficiente ca să satisfacă necesităţile organismelor naţionale care au nevoie de astfel de date, inclusiv BNS, Consiliul Rectorilor, AŞM, IDSI, a căror consultare este obligatorie.

- Raportarea are loc o dată pe an, într-un document, numit Raportul Anual Standardizat al Organizaţiei de Cercetare (RASOC), al cărui format standardizat este stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin ordin, după consultare cu celelalte organisme centralizatoare. RASOC va fi completat pe baza evidenţelor contabile şi statistice ale organizaţiei de cercetare şi va fi conform cu datele din aceste evidenţe.

- O parte a acestui format, după anonimizare cu respectarea Regulamentului UE 679/2016 (GDPR) şi a intereselor legitime (de exemplu, de prioritate comercială) ale raportorilor, în sensul principiilor FAIR, va fi făcut public.  

43.    Monitorizarea anuală a sistemului de cercetare

Sursele de date pentru monitorizarea anuală a sistemului de cercetare sunt:

  • RASOC şi SDS;

  • RAP Rapoarte anuale pentru proiecte finanţate prin competiţie;

  • PUB Publicaţii ştiinţifice primare (articole, brevete) şi secundare (monografii, review, capitole de tratate);

  • DATA Date de cercetare (în sensul Directivei UE 1024/2017);

  • RFIN Rapoarte financiar-contabile;

Diverse organisme naţionale analizează datele de mai sus din diverse perspective şi întocmesc, anual, rapoarte de specialitate. Acestea sunt:

  • BNS elaborează anual, pe baza RASOC şi a altor informaţii şi anchete statistice capitolul de resort din Anuarul Statistic al Republicii Moldova (ASRM-CD).

  • ANCD integrează rapoartele privind proiectele de CD şi elaborează anual RA-ANCD, raportul anual al ANCD.

  • AŞM foloseşte RA-ANCD, RASOC şi alte informaţii şi elaborează raportul anual privind starea ştiinţei în Republica Moldova (RASSRM).

  • Consiliul Rectorilor foloseşte RA-ANCD, RASOC şi alte informaţii şi elaborează raportul anual privind starea cercetării şi inovării universitare în Republica Moldova (RASCIURM).

  • ANACEC întocmeşte un raport privind resursele umane.

  • IDSI centralizează seturile de date SDS-RASOC, datele bibliometrice, datele de cercetare publicate de OC în ţară şi în străinătate, ASRM-CD, RA-ANCD, alte informaţii şi elaborează Raportul Scientometric Anual (RSA), care va include un set de date care asociază cheltuielile (fiecare contract de finanţare publică) cu proiectele, infrastructura şi rezultatele.

  • Din literatura publicată, în special din articolele ştiinţifice primare, se extrag date privind relaţiile între autori, instituţii, surse de finanţare, utilizarea infrastructurilor, colaborarile internaţionale, date care sunt coroborate cu datele din RASOC şi RAP.

  • MEC pe baza RASOC şi RA-ANCD întocmeşte RA-PNCIPA, raportul anual privind starea Programului Naţional din domeniile Cercetării şi Inovării şi a Planului de Acţiune.

  • CNICI prezintă un raport anual pe baza componentei de integritate din RASOC şi a altor date din propria activitate.

  • Alte grupuri si organizaţii independente pot publica diverse analize şi propuneri, pe baza acestor date publice, pe care le notifică CCȘT.

  • CCȘT, pe baza rapoartelor și analizelor de mai sus, a rapoartelor interne ale comitetelor sale, întocmeşte Raportul Orientativ pentru Alcătuirea Bugetului Naţional de cercetare și inovare pe care îl prezintă în şedinţa de Guvern dedicată discutării bugetului.

44.    Analiza predictivă şi fundamentarea deciziilor

Analiza predictivă şi fundamentarea deciziilor de politici ale ştiinţei şi inovării va fi realizată de Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi de aparatul de lucru al acestuia, care vor integra diversele surse de date şi alte analize în raportul anual. Aparatul de lucru ar putea fi înfiinţat ca o structură în cadrul sau în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sau posibil ca o extensie de atribuţii şi personal a ANACEC. Aparatul de lucru trebuie să conţină un birou de analiză bibliometrică.

Operaţionalizarea acestei structuri cheie va presupune:

  • elaborarea regulamentului şi numirea consiliului;

  • operaţionalizarea aparatului de lucru, dezvoltarea procedurilor interne de funcţionare;

  • dezvoltarea procedurilor de analiză şi elaborarea primului raport.

Acestea vor include elaborarea unui subsistem specific de monitorizare şi evaluare a integrării în SEC, cu indicatori privind cel puţin următoarele chestiuni, menţionate în Rezoluţia 2524/2021 a Parlamentului European):

  • progresul către atingerea obiectivelor Pactului pentru Cercetare şi Inovare în Europa;

  • creşterea cooperării între cercetarea publică, cercetarea şi inovarea privată, antreprenoriatul de inovare şi societatea în general;

  • creşterea participării femeilor la cercetare şi inovare;

  • mobilitatea cercetătorilor între organizaţii, sectoare şi ţări;

  • cariera cercetătorilor, calitatea multidimensională a vieţii acestora, în particular în prima parte a carierei (cercetătorii tineri);

  • starea libertăţii academice;

  • starea sistemului de integritate a cercetării şi inovării;

  • formarea de alianţe între universităţi (din R. Moldova şi UE) şi între universităţi şi alte organizaţii de cercetare, inclusiv pentru utilizarea infrastructurii de cercetare;

  • parametrii de funcţionare ai competiţiilor de proiecte, de exemplu, duratele specifice fiecărei competiţii;

  • impactul rezultatelor de cercetare asupra sustenabilităţii economiei şi vieţii sociale, la obiectivele Acordului de la Paris şi ale Pactului Verde European;

  • calitatea sistemului de CD şi a inovării în Republica Moldova;

  • echilibrul între cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicată;

  • starea infrastructurii de cercetare şi a accesului la infrastructură;

  • accesul la publicaţii ştiinţifice şi la datele de cercetare;

  • profilul şi intensitatea finanţării cercetării şi inovării din fonduri publice şi private, din surse naţionale şi internaţionale;

  • starea cooperării internaţionale;

  • starea implicării autorităţilor locale;

  • starea protejării, valorificării şi accesului la obiectele drepturilor intelectuale;

  • participarea R. Moldova la forumul SEC pentru tranziţie;

  • implementarea recomandărilor PSF.

45.    Dezvoltarea sistemului informatic al cercetării, la nivel naţional:

- Această acţiune include specificarea unui sistem informatic integrat care să colecteze datele relevante pentru diverse agenţii, inclusiv pentru Biroul Naţional de Statistică, achiziţia sistemului software şi a serviciilor de adaptare/dezvoltare şi întreţinere, dezvoltarea serviciului de operare a sistemului.

- Acest sistem trebuie să integreze RASOC şi celelalte mecanisme de raportare şi să susţină analizele şi fundamentările necesare în sistem, după ce, mai întâi, aceste sisteme şi mecanisme de raportare sunt complet specificate şi operaţionalizate.

- Sistemul informatic poate fi dezvoltat şi în corelare cu proiectele similare din România pentru centralizarea la nivel naţional a datelor despre cercetare şi inovare, în funcţie de iniţiativele şi acordurile care au loc în acest sens, precum şi cu iniţiativele în curs la nivel european.

46.    Acţiuni de planificare, programare, monitorizare şi evaluare a activităţilor de cercetare şi inovare. Este necesar de a măsura impactul şi de a evalua rezultatele urmare a investiţiilor publice în cercetare şi inovare conform bunelor practici internaţionale. Vor fi avute în vedere susţinerea de proiecte pentru analize prospective, previziune, ateliere de lucru exploratorii cu participare internaţională, studii de impact, percepţia şi susţinerea publică asupra domeniului, susţinerea dezvoltării de noi instrumente pentru fundamentarea deciziilor în ce priveşte resursa umană şi materială disponibilă şi necesară domeniului, susţinerea unor activităţi cuprinse în Planul de acţiuni. Prin acest instrument se vor susţine doar acţiuni care necesită/ comportă o competiţie de proiecte.

Argumentare: Organizarea sistemului de colectare de date, analiză predictivă şi fundamentare a deciziilor este necesară pentru ca deciziile de politică a științei să nu fie arbitrare, ci bazate pe date și pe cunoașterea bună a sistemului; totodată va fi necesar de raportat în sistemul statistic european – EUROSTAT.

  1. Obiectiv specific 2. Elaborarea unui nou cadru strategic în domeniul cercetării și inovării

  2. Evaluarea sistemului național de cercetare. Un exerciţiu independent de evaluare, în primul rând evaluare a PNCI 2020-2023, dar şi a programelor anterioare, folosind sistemul de colectare de date şi analiză predictivă, ce va permite ulterior elaborarea strategiei naţionale din domeniile cercetării şi inovării. Această evaluare va include analiza aprofundată a structurii sistemului şi a efectelor fuziunilor între universităţi şi institute. De asemenea, trebuie să includă analiza statistică detaliată a distribuţiei salariilor în CD, precum şi evaluarea fenomenului precarităţii cercetătorilor şi a cauzelor acestei precarităţi. O componentă importantă, iniţială, a acţiunii va consta în elaborarea metodologiei de evaluare, în corelaţie cu metodologia de monitorizare, care va fi folosită şi în exerciţiile ulterioare de evaluare.

Argumentare: Exerciţiile de evaluare generală a sistemului de cercetare trebuie să devină prima etapă a fiecărui exerciţiu de programare strategică şi să fie programate a se încheia înainte de începerea elaborării documentelor de programare (strategii, programe, planuri). Aceasta este o bună practică în toată lumea.

49.    Elaborarea strategiei naţionale a cercetării şi inovării, precum şi a instrumentelor strategiei

Elaborarea acestui document se va suprapune cu exerciţiul european de programare. Strategia va fi finalizată cel târziu în anul 2026, permiţând elaborarea instrumentelor asociate (plan naţional, planuri sectoriale, programe operaţionale, programe instituţionale) şi operaţionalizarea acestora astfel încât să poată fi lansate la 1 ianuarie 2028. Această strategie va include o strategie naţională privind infrastructurile de cercetare şi un subproiect de elaborare a foii de parcurs pentru infrastructurile de cercetare. Rolul strategiei în ansamblul legislaţiei va fi precizat printr-o modificare legislativă.  Se va căuta ca:

(1) exerciţiul de elaborare a strategiei naţionale să fie realizat sincron cu elaborarea Strategiei Naţionale de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2028-2034 şi cu elaborarea Programului Cadru de Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene 2028-2034;

(2) printr-un acord cu România, elaborarea celor două strategii să se facă prin colaborarea între cele două echipe de planificare strategică;

(3) prin acelaşi acord, ambele strategii să includă un capitol care să prevadă obiective şi acţiuni vizând, cel puţin: (a) armonizarea terminologiei din normativele şi documentele de politici ale ştiinţei în limba română de la nivel european, din Republica Moldova şi din România; (b) dezvoltarea şi promovarea limbii române ca limbă a discursului ştiinţific şi tehnic modern, adoptarea neologismelor şi structurilor necesare traducerii textelor ştiinţifice şi tehnice contemporane în limba română; (c) instrumente pentru colaborarea bilaterală la nivelul proiectelor de cercetare, al instituţiilor, pentru utilizarea infrastructurii, colaborarea la nivelul agenţiilor, al punctelor naţionale de contact, realizarea de stagii doctorale şi postdoctorale în cotutelî; (d) dezvoltarea unor iniţiative comune sau compatibile pentru integrarea în Spaţiul European al Cercetării; (e) stimularea cooperării în participarea la programul cadru al Uniunii Europene;

Argumentare: elaborarea strategiei este prevăzută în SND. Totodată, Codul cu privire la știință și inovare prevede sincronizarea planificării strategice cu cea a Uniunii Europene, care este pe intervale de 7 ani.

NOTĂ: Toate acțiunile propuse la capitolul Obiective generale și specifice vor fi incluse și în Planul de acțiuni, cu completarea tuturor rubricilor solicitate (indicatori de monitorizare, costuri, termene etc.).

 

La IV. IMPACT a adăuga un tabel cu următorul conținut:

  1. Indicatori de monitorizare a domeniilor de cercetare și inovare din Republica Moldova
  2. Resurse umane

1.1. Persoane cărora le-au fost conferite titluri științifice (numărul și structura pe domenii)

1.2. Cercetători științifici (numărul în persoane fizice și echivalent normă întreagă)

1.3. Vârsta medie a cercetătorilor (ani)

1.4. Tineri cercetători – sub 35 ani (% din totalul cercetătorilor)

1.5. Doctoranzi de peste hotare (% din totalul doctoranzilor)

  1. Investiții

2.1. Cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare (% din PIB)

2.2. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare în sectorul public (% din PIB)

2.3. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare în sectorul antreprenorial (% din PIB)

2.4. Cheltuieli pentru inovare în sectorul antreprenorial, fără cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare (% din cifra de afaceri)

2.5. Co-finanțarea privată a activităților de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice (% din PIB)

2.6. Întreprinderi care au oferit instruire personalului pentru dezvoltarea competențelor legate de TIC (% din totalul întreprinderilor)

  1. Activități de inovare

3.1. IMM-uri cu inovații de produs sau proces (% din totalul IMM-urilor)

3.2. IMM-uri cu inovații organizaționale sau de marketing (% din totalul IMM-urilor)

3.3. Cooperarea IMM-uri cu inovații cu alte întreprinderi (% din totalul IMM-urilor)

3.4. Cereri de brevete depuse la 3 cele mai importante oficii din lume și la AGEPI (la 1 miliard lei din PIB)

3.5. Cereri de mărci depuse la AGEPI (la 1 miliard lei din PIB)

3.6. Cereri de desene / modele industriale depuse la AGEPI (la 1 miliard lei din PIB)

  1. Rezultate

4.1. Indexul H al Republicii Moldova în Web of Science și SCOPUS

4.2. Cercetători științifici cu publicații în Web of Science și/sau Scopus (% din totalul cercetătorilor)

4.3. Publicații științifice în top 10% cele mai citate (% din totalul publicațiilor)

4.4. Publicații în coautorat internațional (% din totalul publicațiilor)

4.5. Publicații în coautorat public-privat (număr la 1 mil. locuitori)

4.6. Publicații ale autorilor din Republica Moldova în Instrumentul Bibliometric Național (numărul articolelor în reviste științifice naționale și în materialele conferințelor științifice)

  1. Impact

5.1. Angajați în activități cu utilizarea intensivă a cunoștințelor (% din totalul angajaților)

5.2. Angajați în întreprinderile cu creștere rapidă din sectoare inovatoare (% din totalul angajaților)

5.3. Exporturile produselor de medie și înaltă tehnologie (% din totalul exporturilor de produse)

5.4. Exporturile serviciilor bazate pe utilizarea intensivă a cunoștințelor (% din totalul exporturilor de servicii)

5.5. Vânzări de inovații de produs, nou pentru piață și nou pentru firme (% din totalul cifrei de afaceri)

Notă: Pentru fiecare indicator se vor fixa valorile actuale și ținte de atins (conform prevederilor HG 386/202).

Argumentare: Aprobarea acestei liste de indicatori va permite atât cunoașterea evoluției domeniului cercetării, pentru luarea unor decizii, cât și va contribui la armonizarea cu statistica comunitară – EUROSTATInnovation Scoreboard etc., deoarece acești indicatori se utilizează și în Uniunea Europeană.


La VI. RISCURILE DE IMPLEMENTARE (tabelul 5) a adăuga 2 riscuri noi, după cum urmează:

  1. Risc – O parte substanţială a cheltuielilor de cercetare să fie utilizate pentru activităţi de altă natură, poate utile sau justificate în sine, dar care nefiind de cercetare nu au impactul specific; probabilitate – înaltă.

Măsuri de diminuare/înlăturare:

  • actualizarea terminologiei şi îmbunătăţirea logicii interne a legislaţiei primare şi secundare;
  • actualizarea procedurilor şi introducerea contabilităţii separate şi a statisticii activităţilor, cheltuielilor şi rezultatelor de cercetare în conformitate cu Manualul Frascati şi a cheltuielilor şi rezultatelor de inovare în conformitate cu Manualul Oslo;
  • introducerea evaluării ex-post a programelor şi proiectelor de cercetare, inclusiv a încadrării cheltuielilor ca fiind cheltuieli de cercetare şi fundamentarea finanţărilor ulterioare pe baza acestor evaluări;
  • respectarea principiului Haldane în toate evaluările, consultarea frecventă cu experţi independenţi şi competenţi la toate nivelurile pentru încadrarea activităţilor, evaluarea fezabilitătii şi a impactului;
  • subprogramul de ‘twinning’ al personalului administrativ din agenţii şi organizaţii de cercetare în administraţii ale cercetării din alte ţări;
  • dezvoltarea unui sistem informatic integrat care să facă transparență în toate cheltuielile de cercetare și rezultatele obținute.

Argumentare: este necesar de indicat acest risc, având în vedere modul de alocare și evaluare a proiectelor de cercetare în ultimii ani, inclusiv lipsa evaluărilor sistemice ex post şi ambiguităţile din legislaţie şi statistici, care se datorează insuficientei înțelegeri în societate și la nivelul decidenților a distincţiei între activităţile de cercetare şi alte activităţi, între ce este un rezultat ştiinţific şi ce este doar speculaţie neinvalidabilă experimental.

  1. Risc – Menţinerea celei mai mari părţi a comunităţii ştiinţifice într-o stare de precaritate financiară prin concentrarea veniturilor din fonduri publice în beneficiul unui număr mic de persoane; probabilitate –

Măsuri de diminuare/înlăturare:  

  • asigurarea unui nivel minim al salariului pentru personalul de specialitate pe funcţii de execuţie din cercetare din finanţarea instituţională şi stimularea unei politici salariale la nivelul organizaţiilor publice de cercetare şi învăţământ superior care să condiţioneze obţinerea de venituri suplimentare, peste salariile medii din alte sectoare, adecvate şi atractive pe baza performanţei din câştigarea de concursuri de proiecte de cercetare interne şi internaţionale şi valorizarea proprietăţii intelectuale.
  • dezvoltarea unui sistem statistic şi de control financiar eficace, care să urmărească printre altele şi distribuţia veniturilor din fonduri publice de cercetare, precum şi:
  • evaluarea ex post eficace a proiectelor şi instrumentelor de finanţare, inclusiv prin analiza financiar-contabilă;
  • reglementări clare pentru stabilirea nivelului real al cheltuielilor indirecte de cercetare şi verificarea aplicării adecvate a acestor reglementări;
  • aprobarea și aplicarea reglementărilor în domeniu, inclusiv a tipurilor de rezultate științifice.

Argumentare: este necesară indicarea acestui risc, având în vedere modul de alocare a resurselor financiare în ultimii ani, favorizate de ambiguitatea și dizarmonia reglementărilor și lipsa unor raportări statistice eficace. Odată cu creșterea fondurilor alocate pentru cercetare, s-ar putea intensifica concentrarea beneficiilor în folosul unui număr restrâns de persoane influente, care pot fi oameni de ştiinţă valoroşi sau nu – de vreme ce majoritatea personalului de cercetare rămâne într-o stare precară financiar. Acest efect se poate produce printr-o varietate de mecanisme, la presiunea eficace a potenţialilor beneficiari, mecanisme cum ar fi:

- un nivel foarte mare, artificial crescut, al fondurilor alocate cheltuielilor indirecte, în lipsa unei contabilităţi adecvate a acestora, fonduri care apoi sunt direcţionate spre beneficiarii menţionaţi;

- cumulul necontrolat de norme pe diverse contracte de finanţare mai mult sau mai puţin fictive;

- interpretarea excesivă a autonomiei instituţionale/academice ca un mandat pentru distribuirea arbitrară a veniturilor din fonduri publice.

 

La VII. AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII RESPONSABILE a adăuga:

  1. Instituţiile la nivel naţional cu roluri în implementarea PNCI sunt:
  • Guvernul va adopta hotărâri şi va propune, la iniţiativa Ministerul Educaţiei şi Cercetării, modificări legislative care să operaţionalizeze programul naţional, conform planului de acţiuni; în subordinea guvernului se înfiinţează Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie care elaborează raportul anual orientativ pentru bugetulc cercetării şi armonizează, la nivel naţional, acţiunile privind dezvoltarea sistemului de CD din diverse ministere şi privind integrarea în Spaţiul European de Cercetare;
  • Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autorul politicilor publice şi autoritatea de stat în domeniile cercetării şi inovării; realizează finanţarea instituţională; reprezintă statul în relaţia cu alte state şi cu Uniunea Europeană în domeniile cercetării şi inovării; înfiinţează Consiliul Naţional pentru Integritate în Cercetare şi Inovare pentru monitorizarea şi coordonarea deontologiei şi integrităţii cercetării şi inovării;
  • ANCD organizează competiţiile de finanţare pe proiecte;
  • Consiliul Rectorilor elaborează un raport anual privind cercetarea universitară şi este consultat cu privire la priorităţile cercetării şi inovării;
  • Academia de Ştiinţe a Moldovei elaborează raportul anual privind ştiinţa şi este consultant strategic privind priorităţile cercetării şi inovării;
  • ANACEC realizează evaluarea persoanelor şi instituţiilor sub aspectul îndeplinirii unor criterii minimale, dar nu şi a programelor de cercetare;
  • IDSI organizează analiza datelor scientometrice la nivel naţional.

Argumentare: este necesară clarificarea și detalierea atribuțiilor diferitor actori, astfel încât să fie clar delimitate responsabilitățile și obligațiile în procesul de realizare a PNCI.

  1. Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie cuprinde următoarele comitete/ grupuri de lucru, formate din experţi din ţară şi din străinătate, comitete care vor fi numite de către Consiliul Consultativ pentru Ştiinţă şi Tehnologie:

a) Comitetul Naţional de Monitorizare a Integrării în Spaţiul European al Cercetării, Reforma şi Administraţia Cercetării şi Inovării;

b) Comitetul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică;

c) Comitetul Naţional de Inovare, Specializare Inteligentă, Foaie de parcurs Tehnologică şi Relaţia cu Economia;

d) Comitetul Naţional de Infrastructuri de Cercetare;

e) International Advisory Board, formată din 50-100 de experţi de specialitate, din comunitatea ştiinţifică internaţională, care vor fi consultaţi individual în chestiuni de specialitate.

Comitetele menţionate la punctele (a)-(d) vor contribui cu capitole specifice la Raportul anual orientativ pentru alcătuirea bugetului de cercetare.

Argumentare: Lipseşte un consiliu ştiinţific consultativ, de specialitate, al guvernului, care să facă recomandări asupra armonizării politicilor de cercetare-dezvoltare ale diverselor ministere, inclusiv asupra politicii bugetare a statului. Atât ANACEC, Consiliul Rectorilor, cât şi Academia de Ştiinţe a Moldovei şi ANCD şi-au constituit diverse structuri de consultanţă de specialitate, însă disponibilitatea acestora la nivel central este limitată, iar atribuţiile celor două instituţii sunt limitate. Totodată, fiecare din structurile propuse trebuie să contribuie la realizarea PNCI și a politicii științei.

 

La VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE  a adăuga:

  1. EVALUAREA PNCI

În 2026 şi 2029, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează câte un exerciţiu independent de evaluare ad interim, respectiv ex post, al PNCI, cu experţi străini.

Argumentare: Este necesar de evaluat PNCI la mijlocul realizării (pentru eventuale corecții) și după ce s-a realizat (pentru a lua în considerare la elaborarea ulterioarelor documente de politici). Situația actuală cu PNCI 2020-2023, când nu s-a făcut nicio evaluare a Programului, deși este prevăzută prin Hotărâre de Guvern, nu credem că este normală. Credem că ar trebui ca orice document de politică să fie evaluat, cu luarea măsurilor ulterioare care se impun, după cum ne indică cele mai bune practici internaționale. În acest sens, recomandăm autorilor PNCI consultarea evaluării făcute de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale la Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 (Strategia cercetării științifice: evidențe din Republica Moldova), unica evaluare făcută la vreun document de politici în domeniul cercetării din Republica Moldova, pentru a fi luată în considerare la finalizarea PNCI.

Categoria: Noutăţi IDSI Cuvinte-cheie: Program National in domeniile Cercetare si Inovare, Ministerul Educatiei si Cercetarii, aviz, foresight
Ultima actualizare:  08-12-2023 09:01:09
Sursa:    IDSI

 
5
 

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova

Biblioteca Nationala a Republicii Moldova