ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 & ISO/IEC 27001 certified

COMUNITATEA ȘTIINȚIFICĂ – FACILITATOR AL TRANSFORMĂRII DIGITALE

2022-03-07   Accesări: 229  Vizitatori unici: 135

La 3 martie 2022 o echipă de experți sub egida viceprim-ministrului pentru digitalizare Iurie Țurcanu au discutat cu reprezentanții instituțiilor de cercetare din Republica Moldova problemele care trebuie să fie abordate și soluționate în cadrul noii Strategii de Transformare Digitală a Republicii Moldova, aflată în proces de elaborare cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. La discuții au participat mai mult de 25 de reprezentanți ai domeniului de cercetare-dezvoltare, directori și reprezentanți ai instituțiilor de cercetare.

Participanții au pus în discuție un șir de subiecte, cum ar fi: punctele slabe ca bariere în calea digitalizării, viziunea asupra Moldovei Digitale în perspectivă scurtă (2-3 ani) și pe termen lung (4-9 ani), factorii-cheie pentru succesul transformării digitale, principalele obiective/priorități în digitalizare, cum să se evite carențele în noua strategie. Discuția a fost moderată de dl Victor Guzun, ex-ambasador al Republicii Moldova în Estonia, șef al echipei.

Dl Iurie Țurcanu a menționat importanța consultării comunității științifice în cadrul exercițiului de elaborare a Strategiei de Transformare Digitală a țării pentru a lua în considerație opiniile reprezentanților tuturor părților interesate și în mod deosebit a oamenilor de știință.

Au participat activ dna dr. hab. Svetlana Cojocaru, membru corespondent, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției Științe exacte și inginerești, dna dr. hab. Olga Tagadiuc, director general a Agenției Naționale pentru Cercetare-Dezvoltare, dl dr. Igor Cojocaru, director al Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, dna Mariana Vasilache, vicedirector al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dl dr. Serghei Sprincean, secretar științific al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, alți reprezentanți ai instituțiilor de cercetare.

Bariere:

  • Legătura slabă între cercetare și producere;
  • Sisteme IT fragmentate fără a fi interconectate;
  • Lipsa de interoperabilitate între sistemele IT;
  • Lipsa unei platforme comune pentru știință;
  • Insuficiența resurselor umane calificate;
  • Stabilirea unor obiective nerealiste;
  • Conștientizare redusă a decidenților privind importanța necesități digitalizării sectorului CDI;
  • Lipsa unor registre oficiale în domeniul CDI pe direcții de activități;
  • Lipsa unui responsabil pentru digitalizarea sectorului CDI;
  • Lipsa sustenabilității mecanismelor deja stabilite (coordonatorii pentru e-Transformare, Grup de lucru privind Interoperabilitate)
  • Lipsa unor mecanisme care să asigure implementarea standardelor, inclusiv a celor de securitate și interoperabilitate
  • Sustenabilitate redusă a proiectelor finalizate

În urma discuțiilor, s-au conturat următoarele obiective strategice:

  1. Asigurarea unui spațiu informațional comun și partajat în domeniul CDI integrat în Spațul European de Cercetare, care să asigure progresul Științei Deschise (crearea platformei e-știință)
  2. Instituționalizarea unei infrastructuri de date în sistemul CDI
  3. Concentrarea pe Știința Deschisă – deschiderea rezultatelor cercetării pentru a cataliza inovațiile, și anume:
    • Acces Deschis la infrastructurile de date de cercetare;
    • Acces Deschis la publicațiile științifice;
    • Acces Deschis la datele de cercetare;
    • Infrastructuri comune de cercetare etc.
  4. Crearea sistemelor naționale și instituționale de informare în cercetarea curentă (CRIS) pentru managementul eficient al domeniului cercetare și inovare, care să permită luarea deciziilor pe baza datelor, corelarea și monitorizarea în timp real a resurselor – activităților – rezultatelor.
  5. Instruirea cercetătorilor în implementarea și utilizarea IT moderne în activitatea de cercetare/inovare și creșterea nivelului de securitate informațională.
  6. Cercetarea și implementarea Inteligenței Artificiale.
  7. Digitizarea patrimoniului național.
     

Factori-cheie ai succesului:

  • Stimularea colaborării părților interesate pentru realizarea transformării digitale
  • Delegarea responsabilităților și asumarea proprietății asupra produselor implementate pentru asigurarea sustenabilității.
  • Înființarea unui fond de transformare digitală, cu contribuții financiare venite din partea mai multor părți interesate și alocarea transparentă a finanțării prin concursuri de proiecte, la care să poată participa și comunitatea științifică.
  • Corelarea Strategiei de Transformare Digitală cu alte strategii naționale și monitorizarea impactului acesteia asupra atingerii obiectivelor stabilite în alte strategii sectoriale (proiectul Strategiei de Specializare Inteligentă (unde IT este stabilit ca domeniu prioritar), precum și Strategia Națională 2030.
  • Acoperirea tuturor componentelor Societății Informaționale – implicând întreaga societate, nu doar componenta e-guvernare.

Pentru atingerea obiectivelor sunt necesare:

  • Alocarea resurselor necesare.
  • Plan realist cu activități cu suport financiar și monitorizare în timp real
  • Abordare sistemică
  • Strategie realistă
  • Obiective clare
  • Responsabilitate
  • Coordonare și comunicare eficientă între părțile interesate

Echipa de experți a apreciat interesul comunității științifice și capacitatea de a aduce contribuții valoroase la procesul de elaborare și implementare a Strategiei și a invitat participanții să se implice în continuare în acest proces.

Categoria: Noutăţi TIC în Republica Moldova Cuvinte-cheie: digitizare, comunitate
Ultima actualizare:  09-03-2022 09:15:44
Sursa:   IDSI

 
1