ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 & ISO/IEC 27001 certified

Cum se internaționalizează în străinătate doctoratul din Republica Moldova?

2017-06-13   Accesări: 127  Vizitatori unici: 86

Procesele de globalizare şi de dezvoltare a unor societăţi bazate pe cunoaştere au un impact major asupra modului în care cunoştinţele sunt generate şi a modului în care este organizată formarea viitorilor producători de cunoștinţe, observându-se următoarele tendinţe:

  • de la naţional la internaţional;
  • de la cercetarea fundamentală, determinată de curiozitate, la cercetarea orientată spre rezultate (relevanţă, impact);
  • de la cercetarea individuală la cercetarea în echipă;
  • de la cercetarea îngustă, în cadrul unei discipline, la cercetări multidisciplinare;
  • de la laboratoare mici la institute, programe şi centre de excelenţă mai mari (masa critică);
  • de la cercetare fragmentară la ştiinţă mare;
  • de la finanţarea publică sau universitară la multiple surse de finanţare;
  • de la cercetarea separată la cercetarea în cadrul programelor şi proiectelor;
  • de la cercetarea pur academică la ştiinţă „profesională”;
  • de la securitatea naţională la competitivitate şi crearea de locuri de muncă;
  • de la utilizarea resurselor la dezvoltare durabilă.

Analiza surselor bibliografice şi a documentelor strategice europene arată că internaţionalizarea doctoratului este necesară şi foarte importantă pentru asigurarea calităţii studiilor şi a cercetării doctoranzilor. Ţările avansate ale lumii au adoptat strategii de internaţionalizare a învăţământului superior, cu părţi importante dedicate doctoratului, considerând că avantajele acestui proces depăşesc riscurile.

Conceptul de internaţionalizare acoperă multiple dimensiuni, componente, abordări şi activităţi. Două componente sunt principale: 1) internaţionalizarea în străinătate, care include toate formele de educaţie de peste hotare  (mobilitatea persoanelor, proiecte, programe, furnizori), şi 2) internaţionalizarea acasă, care este mai mult orientată spre revizuirea curiculei şi activităţi ce dezvoltă înţelegerea internaţională şi competenţele interculturale.

Analiza internaţionalizării „de străinătate” a doctoratului din Republica Moldova a arătat că la nivel naţional nu putem vorbi de o strategie de internaţionalizare sau de prioritizarea acestuia. Cadrul legal nu stimulează suficient acest proces, iar activităţile de internaţionalizare depind foarte mult de calitatea resursei umane care este responsabilă de cooperarea internaţională în instituţii.

Doctoratul este ciclul învăţământului superior cel mai internaţionalizat atât în lume, cât şi în Republica Moldova. În internaţionalizarea doctoratului în străinătate se constată orientarea Republicii Moldova spre ţările europene. Cele mai multe activităţi comune se înregistrează cu România, un lucru firesc având în vedere baza comună istorică, culturală și lingvistică, urmate de cele cu țările post-sovietice, explicabil prin tradiții, legături stabilite anterior etc. Drept exemplu este repartiţia după locul de studii (ţări) a cetăţenilor Republicii Moldova care au obţinut grade ştiinţifice în străinătate, recunoscute şi echivalate în perioada anilor 1993 – 2016:

Analiza repartiţiei după domenii a gradelor ştiinţifice conferite în străinătate şi recunoscute / echivalate în Republica Moldova în 1993-2016 arată că cele mai populare specialităţi ţin de medicină, tehnică şi drept, iar această repartiţie este mai echilibrată decât cea a gradelor ştiinţifice conferite în Republica Moldova în aceeaşi perioadă.

             

Alte aspecte privind internaţionalizarea doctoratului pot fi găsite în studiul „Internaţionalizarea doctoratului din Republica Moldova: aspecte conceptuale şi de străinătate”. Concluzia studiului este că internaţionalizarea doctoratului din Republica Moldova, inclusiv în străinătate, ar duce la creşterea calităţii studiilor doctorale şi ar facilita integrarea în Spaţiul European al Cercetării şi Spaţiul European al Învăţământului Superior. Pentru a creşte nivelul internaţionalizării se cere alocarea unor resurse mai consistente în acest scop, financiare şi umane, încheierea unor acorduri instituţionale cu universităţi din alte ţări, stimularea mobilităţii internaţionale prin procesul de evaluare şi acreditare a şcolilor doctorale. Toate aceste activităţi ar fi bine să se desfăşoare sub o umbrelă – o strategie coerentă şi clară de internaţionalizare, care să ţină seama de specificul local (riscul emigrării resursei umane) şi să fie corelată cu politicile din domeniile conexe.

dr. hab. Gheorghe Cuciureanu

 

Categoria: Noutăţi IDSI Cuvinte-cheie: societatea cunoaşterii, mobilitate, internaţionalizare, globalizare, doctorat
Ultima actualizare:  13-06-2017 09:21:29
Sursa:  

 
1