Identificarea indicatorilor-cheie privind performanță științifică rămâne pentru oamenii de știință activi o problema importantă. Evaluarea și compararea cercetătorilor care lucrează într-un anumit domeniu a devenit o necesitate, deoarece acești oameni de știință concurează pentru aceleași resurse financiare limitate, promovare, premii sau burse de cercetare științifică etc. Oricare ar fi metoda folosită pentru evaluarea contribuției individuale a cercetătorului, aceasta ar trebui să fie corectă și transparentă.
O perioadă îndelungată a fost utilizată calcularea numărul de referințe bibliografice pentru publicațiile unui cercetător, precum și calcularea factorului de impact al revistelor în care au apărut aceste publicații. Această abordare, folosită pe scară largă, ca instrument de luare a deciziilor are limitele sale.
Deși metodologiile de măsurare a publicațiilor științifice sunt variate, într-o anumită măsură, ele sunt controversate, părtinitoare și subiective. Au fost făcute numeroase eforturi pentru a face evaluarea individuală a cercetătorilor cât mai obiectiv posibilă. Dacă productivitatea unui cercetător poate fi uşor măsurată prin numărul lucrărilor publicate, evaluarea impactului cercetărilor sale era adesea limitată doar la numărul de citări primite de publicaţia respectivă.
Încercării de a aduce la un echilibru productivitatea științifică şi impactul lucrărilor începe în 2005, odată cu folosirea indicelui Hirsch. Acest indice a fost propus de Jorge Hirsch, fizician la Departamentul de Fizică al Universităţii din California, San Diego, SUA. Ideea fost pusă în discuţia comunităţii cercetătorilor din întreaga lume, scopul ei fiind încercarea de a răspunde la întrebarea: dacă se poate găsi o măsură capabilă să evalueze mai exact, valoarea rezultatelor ştiinţifice ale unui om de ştiinţă.
Jorge Hirsch a afirmat că poate exista o măsură numerică nepărtinitoare, corectă, care să cuantifice valoarea şi performanţele unui cercetător. El a analizat numeroasele critici ce pot fi aduse criteriului de evaluare a performanţelor unui cercetător ştiinţific, şi anume: folosirea citărilor, a numărului total al citărilor articolelor publicate de acesta. Hirsch a propus un criteriu de evaluare, care rezultă din aranjarea articolelor în ordinea descrescătoare a numărului lor de citări (începând cu articolul cel mai citat), evidenţiind ponderea documentelor intens citate de colegii din întreaga lume faţă de documentele care nu au fost încă citate.
Acest nou criteriu, care poate caracteriza performanţa ştiinţifică a unui cercetător, a fost denumit de Hirsch indexul-h. Acest index are semnificaţie doar pentru autorii publicaţiilor din acelaşi domeniu de specialitate.
Un cercetător are indicele h, dacă h publicaţii din numărul total al publicaţiilor acestuia (Np), au, fiecare dintre ele, cel puţin un număr h de citări, iar celelalte publicaţii (Np — h) au fost citate nu mai mult de h ori fiecare.
De exemplu, dacă un cercetător are 8 publicaţii, acestea se aranjează în ordinea descrescătoare a numărului de citări în felul următor: prima publicaţie are 23 de citări, a doua – 17 citări, a treia – 12 citări, a patra – 8 citări, a cincea - 6, a şasea – 3 citări, a şaptea – 2 citări, a opta – o citare. În acest caz, indicele h va fi 5, deoarece cercetătorul respectiv are cinci articole care au, fiecare, cel puţin 5 citări. Nu va fi h=6, deoarece al 6-lea articol nu are cel puţin 6 citări.
Indicele-H, calculat pentru unul și același cercetător, poate varia în diferite baze de date, acest fapt fiind determinat de aria de acoperire a bazei de date. Astfel, indicele-H calculat pentru același autor în baza de date Scopus, Web of Science și Google Scholar este diferit.
Indicele-h poate fi calculat, de asemenea, şi pentru stabilirea valorii de ansamblu a publicaţiilor cercetătorilor dintr-o instituţie de cercetare, universitate, dar şi la nivel de ţară într-un anumit domeniu al ştiinţei.
Avantajele și dezavantajele indicelui-h sunt următoarele:
Nr. d/o |
Criteriu | Avantaj | Dezavantaj |
1. | numărul total de publicații (Np) | măsoară productivitatea | nu măsoară valoarea sau impactul publicațiilor |
2. | numărul total de citări (Nc) | măsoară impactul total | a) conferă, incorect, greutate referatelor de ansamblu (review) faţă de contribuţiile originale ale publicațiilor științifice; b) dificil de evaluat impactul total, din cauza unui număr mic de articole cu multe citări, care nu sunt reprezentative pentru cercetător, fiindcă el este coautor cu mulţi alţii în lucrările respective |
3. | citări per publicație; de exemplu, raportul dintre Nc şi Np |
permite compararea creaţiei cercetătorilor la diferite vârste |
recompensează productivitatea scăzută, penalizează productivitatea ridicată |
4. | număr de publicații semnificative, definit ca număr de publicații științifice mult citate |
elimină dezavantajele criteriului 1 |
pragul pentru citările „numeroase” este arbitrar şi acesta trebuie ajustat pentru diferite nivele de vârstă |
5. | citări pentru publicații științifice mult citate |
remediază multe din dezavantajele criteriilor sus-menţionate |
nu este un singur număr, altfel spus, numărul de |
Sursa: P.T FRANGOPOL (2012)
Cum se calculează
˗ manual, căutând citările pentru toate articolele publicate și ordonându-le în ordinea descrescătoare a numărului de citări
˗ automat, de către Web of Science, Google Scholar, Scopus, etc.
Mai mult pe această temă:
1. Bornmann, L.; Mutz, R. D.; Daniel, H. D. The h index research output measurement: Two approaches to enhance its accuracy. In: Journal of Informetrics. 2010, vol. 4, nr. 3, pp. 407-414. Disponibil: http://dx.doi.org/10.1016/j.joi.2010.03.005. ISSN: 1751-1577.
2. FRANGOPOL, P.T. Indexul Hirsch – un nou indicator scientometric pentru evaluarea rezultatelor unui cercetător ştiinţific (The Hirsch-Index - a new scientometric indicator for the evaluation of a scientist). In: Revista de Politica științei și Scientometrie – Serie nouă. 2012, vol. 1, nr. 1, pp. 75-78. Disponibil: https://rpss.inoe.ro/articles/indexul-hirsch-un-nou-indicator-scientometric-pentru-evaluarea-rezultatelor-unui-cercetator-stiintific. eISSN: 2284-7316.
3. Norris, M.; Oppenheim, C. The h-index: a broad review of a new bibliometric indicator. In: Journal of Documentation. 2010, vol. 66, nr. 5, pp. 681-705. Disponibil: http://dx.doi.org/10.1108/00220411011066790. ISSN: 0022-0418.
4. Repanovici, A. Measuring the visibility of the university’s scientific production through scientometric methods: An exploratory study at the Transilvania University of Brasov, Romania. In: Performance Measurement and Metrics. 2011, vol. 12, nr. 2, pp. 106-117. Disponibil: http://dx.doi.org/10.1108/14678041111149345. ISSN: 1467-8047.
dr.hab. Nelly Țurcan
7 |