ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 & ISO/IEC 27001 certified

COMUNICAT privind Conferinţa Internaţională ICT+

2009-05-25

18-21 mai 2009, Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei LUPAN”, str. Academiei 5a

       Conferinţa Internaţională ICT+ “Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii – 2009” este concepută ca cea mai reprezentativă conferinţă în Republica Moldova, menită a contribui la dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii moderne şi la implementarea acestora în toate sferele de activitate a societăţii, la promovarea tehnologiilor avansate şi a metodelor noi de organizare a afacerilor.
       Conferinţa ICT+ 2009 s-a defăşurat sub egida Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a fost organizată de către ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”, ÎS „Centrul de Telecomunicaţii Speciale”, Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM, Asociaţia Naţională a companiilor private din sfera tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii din Moldova, Asociaţia RENAM.
    Scopul Conferinţei ICT+ este de a contribui la dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii moderne şi implementarea acestora în toate sferele de activitate a societăţii, la promovarea tehnologiilor avansate şi a metodelor noi de organizare a afacerilor.
    Lucrările Conferinţei ICT+ "Tehnologii Informaţionale–2009" au fost structurate în 4 secţii de bază:

  • ICT+ government (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii în Administrarea Publică),
  • ICT+ business (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii în Afaceri),
  • ICT+ citizen (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii în Serviciul Societăţii),
  • ICT+ science (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii în Ştiinţă).

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR CONFERINŢEI ŞI REZULTATELE EI

        Lucrările conferinţei s-au desfăşurat sub formă de mese rotunde şi şedinţe ale secţiilor. Fiecare din acestea s-au încheiat cu expunerea principalelor concluzii şi recomandări în funcţie de subiectul abordat.
        Dintre toate concluziile s-au impus:

pentru secţia ICT+ Government:

Masa rotundă: „Realizarea Strategiei Naţionale de edificare a Societăţii Informaţionale – „Moldova electronică”.
Moderator: Dl Oleg ROTARU. Raportori: Vladimir FOTENCO, Mihaela HASAN, Iurie MARDARI.

Concluzii:
1. Este necesar de conştientizat necesitatea viziunii complexe a teoriei şi practicii edificării Societăţii Informaţionale (SI) în ţara noastră cu scopul creări SI autohtone.
2. Biometria este tehnologia de identificare a particularităţilor fiziologice ale omului. Spre deosebire de alte tehnologii, biometria are ca subiect oamenii şi evidenţiază individualitatea acestora.
3. Necesitatea majorării nivelului de securitate prin protecţia datelor private; asigurarea integrităţii datelor; asigurarea centralizată a managementului securităţii resurselor informaţionale; protecţia WEB a resurselor.

Recomandări:
1. Modelul fundamental al dezvolării societăţii informaţionale în RM trebuie să se construiască în baza şirului: societate de reţea; societatea parteneriatului social, societatea obştească dezvoltată şi societatea informaţională.
2. Utilizarea tehnologiilor biometrice se bazează pe cele mai perfecţionate şi moderne algoritmuri dactiloscopice biometrice care asigură în ziua de astăzi cea mai mică posibilitate de a comite erori la identificarea persoanei.
3. Elaborarea politicii naţionale în domeniul protecţiei resurselor publice WEB; elaborarea paginilor WEB în conformitate cu cerinţele tehnice de securitate; asigurarea deservirii tehnice 24/24 a resurselor WEB.

Masa rotundă: „Reformarea sistemului actual de prestare a serviciilor publice. Portalul guvernamental”.
Moderator: Dl Stanislav GORDEA. Raportori: Vitalie RABOVILĂ, Ghenadie BELINSCHI, Mihail NIŞCII, Veaceslav SIDORENCO.

Concluzii:
1. Успехи предприятия обусловлены высокой технологической обеспеченностью интелектуальным и научным потенциалом, многопрофильными производственными информационными услугами.
2. Serviciul universal poştal este un set de servicii poştale de uz comun, care sînt prestate continuu în conformitate cu anumite standarde de calitate în toate localităţile ţării la preţuri accesibile pentru toţi utilizatorii.
3. Asigurarea dreptului la comunicare prin intermediul reţelei poştale pentru toţi cetăţenii constituie o responsabilitate a statului.
4. Realizarea acestui obiectiv impune implementarea serviciului poştal universal bine definit într-un act normativ statal.
5. Este importantă alinierea la standardele internaţionale a procesului de reformare a sistemului actual de prestare a serviciilor publice.
6. Anul 2009 este declarat de către MDI anul serviciilor electronice. În acest context este elaborat programul de dezvoltare “Servcicii electronice ale ÎS Registru” pe termen scurt.
7. Portalul guvernamental este un sistem informaţional şi de comunicaţii complex, care se caracterizează printr-un punct unic de acces la resurse, aplicaţii şi servicii informaţionale. Portalul guvernamental serveşte în calitate de instrument de susţinere a activităţii de guvernare electronică.
8. În Moldova, ca şi în multe ţări, piatra de temelie a strategiei e-guvernare devine serviciul de inovare prin trecerea la livrarea serviciilor multicanale şi o mai bună utilizare a proceselor back-end şi a sistemelor.

Recomandări:
1. Condiţiile geografice provoacă anumite greutăţi în prestarea serviciului universal poştal, impunînd cheltuieli mai mari. În asemenea cazuri se propune a determina lista localităţilor şi a stabili alte condiţii de prestare a serviciilor facilitare.
2. A susţine principiile stabilite în proiectul de lege a poştei privind definirea serviciuliu poştal universal, implementarea acestuia în baza autorizaţiilor emise de autoritatea de reglementare, liberalizarea în continuare a serviciilor poştale.
3. În vederea îmbunătăţirii accesului cetăţenilor la informaţiile şi serviciile publice ale AAP este necesară dezvoltarea continuă a sistemului de servicii electronice, inclusiv prin implementarea serviciilor guvernării electronice.
4. Scopul creării portalului guvernamental este susţinerea unui mediu informaţional virtual, accesibil, modern, pentru asigurarea comunicaţiilor şi colaborării între autorităţile publice, cetăţeni şi organizaţii în procesul realizării concepţiei guvernării electronice.
5. Factorii-cheie care ar avea impact asupra punerii în aplicare a e-guvernării la realizarea unor servicii calitative se bazează pe sistemul de evaluare şi măsurare.

Masa rotundă: "Implementarea e-Guvernării în Moldova: “Provocări şi realizări".
Moderator: Anatol GREMALSCHI. Raportori: Mihai GRECU, Veaceslav CUNEV, Vitalie COCEBAN, Ion BOLUN, Anatol GREMALSCHI, Ion COŞULEANU, Arcadii MALEAROVICI.

Concluzii:
1. În Republica Moldova s-au intreprins primii paşi în asigurarea unui parteneriat public-privat.
Statul a oferit mai multe facilităţi companiilor IT. Cu regret însă, companiile private înca mai sunt slab prezentate în realizarea comenzilor de stat.
2. Implementarea serviciilor electronice în activitatea organelor de administrare publică este încetinită din cauza faptului că lipsesc acte normative ce ar reglementa interacţiunea sistemelor informatice.
3. Implementarea TIC în administrare presupune dotarea adecvată cu softuri unitare pentru toate organele administraţiei publice. În prezent nu există o abordare sistematică a acestei probleme.
4. Experienţa implementării serviciului electronic ”e-Declaraţii” demonstrează că în cadrul legislativ-normativ există mai multe lacune, legate de certificare, autentificare, statutul juridic al documentelor electronice etc.
5. Prevederile strategiei Moldova electronică pentru perioada 2005-2009 au fost în mare măsură realizate. Dezvoltarea tehnologiilor a întrecut aşteptările din anul 2005. Obiectivele de dezvoltare TIC au fost realizate.
6. Implementarea TIC în administraţia pubilcă depinde în masură decisivă de nivelul de pregatire al funcţionării publice. Primii paşi realizaţi de AAP sunt promiţători: a fost elaborat controlul normativ, curriculumul şi suportul didactic, au fost instruiţi circa 500 de funcţionari.
7.Implementarea TIC în educaţie a demonstrat că doar abordările la nivel de ramură/sector garantează eficacitatea acţiunilor întreprinse. E-guvernarea în educaţie s-a realizat şi prin instruirea cadrelor manageriale şi didactice în domeniul TIC (cca 1500).

Recomandări:
1. Organizarea procedeelor de procurare a serviciilor informatice, în special cu participarea sectorului privat, în baza criteriului cost/calitate şi nu doar a costului minimal.
2. Integrarea tuturor serviciilor electronice oferite de diverse organe ale administrării publice în baza unor interfeţe standard.
3.Elaborarea cerinţelor tehnice /standardelor şi a softurilor unitare pentru organele administraţiei publice: primărie, consiliu raional, consiliu municipal, direcţii ale consiliilor.
4. Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ vizînd implementarea serviciilor electronice. Simplificarea procedurilor de certificare şi autentificare. Extinderea gamei de servicii electronice adresate întreprinderilor şi cetăţenilor.
5. Actualizarea Strategiei “Moldova Electronică” prin consultări largi cu toţi actorii interesaţi. Stabilirea unor obiective şi sarcini relevante, care ar ţine cont de ultimele realizări în domeniul IT.
6.Extinderea procesului de instruire a funcţionarilor publici în domeniul TIC. Implementarea metodelor moderne de instruire: în învăţămîntul la distanţă, în instruirea electronică.
7. Elaborarea şi/sau procurarea de softuri educaţionale: lecţii multimedia, biblioteci electronice, managementul şcolii, managementul sectorului educaţional.

pentru secţia ICT+ Business:

Masa rotundă: „Proiecte IT în sfera business-ului. Automatizarea proceselor comerciale”. Moderator: Dl Serghei DRAGOMIR. Raportori: Fuad MUSAYEV, Valentin BAMBULEAC, Vladimir ŞCHILEV.

Concluzii:
1. Achiziţiile publice în Republica Moldova în formă electronică au avantajul eficientizării operativităţii efectuării reducerii evidente a cheltuielilor ce ţin de procedura sofisticată de procesare a achiziţiilor publice, simplificării şi accesibilităţii prin interfeţe simple a sistemului.
2. Un avantaj deosebit ar fi şi stocarea informaţiei într-o bază de date securizată cu posibilitatea dublării în caz de pierdere accidentală a informaţiei, precum şi cheltuielile reduse de implementare şi derulare a sistemului.
3. Sistemul de achitări electronice prin intermediul operaţiunilor de telefonie mobilă are următoarele avantaje: accesibilitatea achitărilor electronice indiferent de locul de aflare, reducerea formalităţilor (excluderea fluxului de documente pe suport de hîrtie), un nivel sporit de securitate (chiar şi în cazul pierderii sau furtului telefonului mobil), o limită faţă de suma de tranzacţie (în cazul sumelor mari se va efectua o anumită verificare privind autenticitatea tranzacţiei) ş.a.

Recomandări:
1. Privind implementarea sistemului electronic pentru achiziţii publice, este propusă completarea şi revizuirea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu.
2. Prin intermediul serviciului Ezetop, oferit în exclusivitate de compania Moldcell pe teritoriul Republicii Moldova pot fi efectuate tranzacţii prin intermediul telefoniei mobile cu oricare abonat din orice ţară a lumii conectată la sistem. Acest sistem este bine-venit pentru RM din următoarele considerente: rapiditate, eficienţă, accesibilitate, securitate ş.a.

Masa rotundă: „Protecţia datelor cu caracter personal – probleme şi perspective de dezvoltare în Republica Moldova.
Moderator: Dl Viorel ZABOLOTNIC. Raportori: Victor MORARI, Alexander IAŞCENCO.

Concluzii:
1. Constatăm existenţa anumitor rezerve la capitolul exercitării de către CNPDCP a funcţiilor atribuite conform legislaţiei în vigoare.
2. Necunoaşterea în mare parte de către persoanele fizice a dreptului de protecţie a datelor cu caracter personal.
3. Necesitatea dezvoltării cadrului legal naţional în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
4. Existenţa anumitor rezerve la capitolul pregătirii tinerilor specialişti IT în aria administrării businessului, marketingului şi leadership.

Recomandări:
1. Fortificarea capacităţilor CNPDCP prin instruirea specialiştilor şi atragerea diferitor proiecte (granturi) care vor contribui la eficientizarea activităţii centrului.
2. Întreprinderea măsurilor suplimentare de către structurile guvernamentale în domeniu, întru elaborarea cadrului naţional existent şi racordarea acestuia la standardele UE şi CoE.
3. Întreprinderea măsurilor de mediatizare a populaţiei prin diferite forme a dreptului privind protecţia datelor cu caracter personal.
4. Organizarea unor mese rotunde, conferinţe, proiecte etc. privind educarea tinerilor specialişti IT în aria administrării businessului, marketingului şi leadership-ului, care ar avea ca scop obţinerea anumitor oportunităţi, sporirea dialogului între IT businessului naţional şi internaţional şi tinerii specialişti din RM, obţinerea experienţei profesionale, elaborării unor proiecte concrete în ariile nominalizate.

Masa rotundă: "Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă “112” - perspective de implementare”.
Moderator: Dl Victor MORARI. Raportor: Serghei DRAGOMIR.
Concluzii:

1. Impelementarea Sistemului Naţional Unic pentru apeluri de Urgenţă este un imperativ al timpului şi necesită o realizare cît mai rapidă pentru asigurarea necesităţilor sociale ale populaţiei R. Moldova şi asigurarea securităţii acesteia.
2. La moment, SNUPAU se află la etapa de elaborare, proces întreprins de un grup interdepartamental cu participarea ministerelor de profil. În cadrul acestei activităţi se formează cercul subiecţilor participanţi ai SNUPAU, se precizează modul de colaborare şi interacţiune, se stabileşte competenţa geografică a subdiviziunilor teritoriale (inclusiv modalităţi de colaborare pe teritoriul transfrontalier şi colaborarea internaţională).

Recomandări:
1. Să se întreprindă măsuri de asigurare (obligare) a operatorilor de telefonie mobilă de interceptare a apelurilor 112 altor operatori în raza activităţii serviciului (în caz de neasigurare a conectării acestora în interesul apelanţilor) în mod gratuit.
2. Să fie asigurată posibilitatea accesării şi conversării cu operatori în limba engleză şi/sau altă limbă internaţională, precum şi pe teritoriul Găgăuziei în limba acceptabilă de majoritatea locuitorilor şi limba bulgară.
3. Să fie asigurată continuitatea procesului de realizare a SNUPAU în următoarea ordine: elaborarea concepţiei, găsirea surselor de finanţare şi implementarea sistemului.

Masa rotundă: „Dezvoltarea cadrului legislativ-normativ al sectorului Tehnologiilor
Informaţionale şi de Comunicaţii (TIC)”.
Moderatori: dl Oleg ROTARU, dl Stanislav GORDEA. Raportori: Valentin COLIBAN,
Veaceslav KUNEV.
Concluzii:

În discuţiile asupra Strategiei de dezvoltare a sectorului TIC participanţii s-au axat asupra situaţiei curente a sectorului, problemelor care necesită soluţionare, obiectivelor principale şi măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor, estimarea impacturilor şi rezultatelor scontate, asupra dificultăţilor de colectare a indicatorilor de progres, de estimare a costurilor aferente implementării Strategiei, asupra procedurilor de raportare şi monitorizare a etapelor de implementare a Strategiei.
Discuţiile asupra Strategiei a continuat cu comunicarea despre Cartea albă a sectorului TIC, care a susţinut necesitatea aprobării Strategiei şi difuzării specialiştilor TIC a Cărţii albe, care va fi disponibilă la finele lunii mai 2009.

Recomandări:
În cadrul discuţiilor la "masa rotundă", la care au participat 23 de persoane, au fost înaintate următoarele propuneri:
1) de reestimat rezultatele scontate (valorile indicatorilor de monitorizare) la sfîrşitul anului 2012, care se vor obţine în urma implementării Strategiei;
2) raportarea datelor privind dezvoltarea sectorului TIC (situaţia curentă) expuse în Strategie trebuie să reflecte perioada de trei ani 2006-2008, deoarece şi Strategia este prevăzută pentru o perioadă de 3 ani;
3) de inclus şi de reflectat ca punct aparte corelaţia (legătura) dintre dezvoltarea sectorului şi guvernarea electronică (e-guvernarea);
4) de inclus în componenţa sectorului, ca un tot întreg, următoarele activităţi economice clasificate conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei notate cu codurile K72 "Tehnica de calcul şi activităţi conexe", K64 "Telecomunicaţii", DL30 "Fabricarea de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou", DL32 "Producţia de echipamente şi aparate pentru radio, televiziune şi comunicaţii", G5184 "Comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului", K7133 "Închirierea maşinilor de birou şi tehnicii de calcul". Monitorizarea sectorului economic astfel definit să fie o funcţie a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
5) de minimizat numărul obiectivelor strategiei astfel ca fiecare din acestea să poată fi "măsurat".
6) de publicat referatele prezentate şi discutate în cadrul mesei rotunde.

Masa rotundă: „Realizarea accesului la Internet în bandă largă în Republica Moldova – probleme şi perspective de dezvoltare”.
Moderatori: dl Stanislav GORDEA. Raportori: Denis DOŢENCO, Vladimir VOZIAN.

Concluzii:
В рамках доклада «Текущая ситуация широкополосного доступа в Интернет в Республике Молдова» было представлено текущее положение широкополосного доступа в Интернет, количество абонементов, распределение по технологиям, доля участников рынка предоставляющих услуги широкополосного доступа в Интернет.
В рамках доклада «О концепции развития широкополосного доступа в Интернет в республике Молдова» были представлены основные положения Концепции, цели, задачи, показатели развития, а также проект плана действий по реализации представленной Концепции.

Recomandări:
1) Для сбора показателей развития услуги уточнить минимальную скорость широкополосного доступа в Интернет;
2) Увеличить темпы развития широкополосного доступа в Интернет за счет продажи лицензии на предоставление услуги по средствам технологии WiMAX;
3) Ускорить разработку и внедрение документов регламентирующих развитие оптоволоконных коммуникаций;
4) Обсудить и доработать проект плана действий по реализации Концепции с представителями компаний поставщиков услуг широкополосного доступа в Интернет в рамках круглого стола „Accesul la Internet în bandă largă în Republica Moldova: rolul cadrului de reglementare” проводимого НАРЭКИТ 26.05.09.

pentru Secţia ICT+ Science:

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Grigore SECRIERU. Raportori: acad. Andrei ANDRIEŞ, dr. Petru BOGATENCOV, dr. Veaceslav SIDORENCO, Iurie COSTAŞCO.

Concluzii:
1. Suportul informaţional al cercetărilor ştiinţifice poate fi asigurat prin consolidarea impactului tehnologiilor GRID şi al altor tehnologii informaţionale.
2. Excelenţa în managementul cunoaşterii poate fi obţinută prin aprofundarea cooperării în finanţarea şi realizarea proiectelor comune cu impact asupra intregii comunitaţi ştiinţifice.

Recomandări:
1. A considera necesară organizarea seminarelor (workshop) sistematice cu utilizatorii din instituţiile academice ale reţelei AMNET.
2. A recomanda pentru editare în revista „Computer Science, journal of Moldova” şi Buletinul AŞM următoarele rapoarte:
a) A. Andrieş, P.Bogatencov, E. Peplow, O. Rusu, G. Secrieru, V. Sidorenco „Current state of RENAM new, conection implimentation”
b) A. Andrieş, P.Bogatencov, G. Secrieru, V. Sidorenco, A. Altuhov, V. Pocatilenco „MD-Grid NGI”.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Constantin GAINDRIC. Raportori: Elena BOIAN, Natalia BRUC, Iulian SECRIERU, Natalia ŞIDER.
Concluzii:

1. Se efectuează cercetări la nivel european, fapt demonstrat de toate cele 4 comunicări.
2. Este îmbucurător faptul ca cercetările le efectuează şi tinerii cercetători.

Recomandări:
1. Se recomandă spre publicare în revista “Computer Science Journal of Moldova” variantele extinse ale rapoartelor: 1) „Modulul de asistenţă şi ghidul enciclopedic în sistemul Sonares” şi 2) “Oрганизация пользовательского интерфейса в системах поддержки принятия решений в плохо формализованных областях”.
2. Se recomandă spre publicare în revista Buletinul AŞM sau în CSIM raportul “Применение схемы FCT для расчёта движущейся ударной волны”
3. Se recomandă pentru toţi cercetătorii din domeniul tehnologiilor informaţionale să efectueze “re-engineeringul” sistemelor existente.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Gheorghe CĂPĂŢÎNĂ. Raportori: Nicolae MĂGĂRIU, Vasile RACOVIŢA, Aureliu ZGUREANU, Nicolae MĂGĂRIU.
Concluzii:

1. În ultimii ani performanţele calculatoarelor electronice şi ale reţelelor de calcul cresc vizibil. De asemenea, creşte complexitatea problemelor ce se cer a fi soluţionate cu ajutorul resurselor de calcul. Astfel apare necesitatea de a construi rapid produse software complexe (DSC) calitative. Pentru aceasta se cer a fi elaborate modele tehnologice eficiente (şi teoria respectivă), inclusiv inteligente.
2. Este actuală elaborarea şi implementarea SSD inteligente.
3. Sistemele de instruire asistată de calculator trebuie perfecţionate.

Recomandări:
Să se întreprindă măsuri concrete de includere a sistemului de afaceri în finanţarea cercetătorilor în domeniile: - Automatizarea proiectării PSC; - Sisteme de criptare, - Sisteme suport inteligente.
1. Cercetarea şi dezvoltarea metodelor şi a tehnologiilor Produselor Software.
A recomanda pentru a fi tipărite în revista CSTMol materialele expuse în cadrul şedinţei.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Constantin CIUBOTARU. Raportori: Elena BOIAN, Eugenia BURCĂ, Mircea PETIC, Veaceslav MACARI.
Concluzii:

1. Tematica abordată în cadrul şedinţei – procesarea limbajului natural şi automatizarea testării produselor program contribuie la integrarea limbii române în circuitul computaţional global.

Recomandări:
1. Este necesară susţinerea financiară a cercetărilor din domeniul informaticii teoretice care constitutie un fundament real pentru elaborarea aplicaţiilor.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Andrei ANDRIEŞ. Raportori: Andrei ANDRIEŞ, Mihail IOVU, Vladimir ZDRAVCOV, Iacov KERNER.
Concluzii:

1. Anunţul despre organizarea Conferinţei ICT+ 2009 a fost făcut cu mare întîrziere.
2. Participarea reprezentanţilor universităţilor nu a fost suficientă.
3. De dorit ca condiţiile de prezentare a rapoartelor să conţină priorităţile FP7.
4. De dorit să fie organizată sesiunea ştiinţifică şi în formă de standuri.

Recomandări:
1. În cererea de participare să fie clar indicat căror priorităţi FP7 corespunde materialul prezentat.
2. În comitetul organizatoric să fie mai pe larg implicate şi persoanele din universităţi şi AŞM.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Veaceslav SIDORENCO. Raportori: Alexandru CHIOR, Igor COJOCARU, A. ALTUHOV, Grigore SECRIERU.
Concluzii:

1. Optimizarea proceselor de învăţare a reţelelor neuronale reprezintă o problemă ştiinţifică actuală şi necesită investigaţii în cadrul cercetărilor ştiinţifice în domeniul intelectului artificial.
2. Sistemul informatic de expertizare a inovării reprezintă un serviciu şi o reuşită informaţională preţioasă de nivel naţional. Sistemul poate fi extins pentru evidenţă, evaluare şi alte tipuri de procese (teze de doctorat, transfer tehnologic etc).
3. E-infrastructura naţională Grid este în creştere. Sunt instalate şi puse în funcţionare industrială 3 clustere grid unite la reţeaua SEE-GRID şi EGEE. Încă 2 clustere vor fi montate în termen de un an.
4. Pregătirea cadrelor ştiinţifice în domeniul informatic este o problemă naţională prioritară, dictată de provocări ale timpului şi dezvoltarea resurselor TIC pentru edificarea societăţii informaţionale.

Recomandări:
1. Dezvoltarea e-infrastructurii pentru ştiinţă şi învăţămînt cu utilizarea calculelor grid necesită suport din partea guvernului pentru susţinerea nodurilor grid din cadrul iniţiativei naţionale MD-Grid NGI (www.grid.md).
2. Sistemul informatic de expertizare a programelor şi proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să fie dotat cu funcţiile de tratare a certificatelor cheilor publice şi semnăturii digitale. Este importantă susţinerea bunei funcţionări a sistemului.

Şedinţa secţiei ICT+ Science
Moderator: Dl Mihail IOVU. Raportori: Dragoş MEGLEI, V. MUŞINSCHI, I. CULEAC,
V. VERLAN.
Concluzii:

1. A aborda în cadrul conferinţei probleme legate de priorităţile FP7 în TIC.

Recomandări:
1. Anunţul întîrziat referitor la conferinţă a condus la limitarea participării mai ales a universităţilor şi a altor organizaţii.
2. De inclus secţii de postere pentru a mări numărul de participanţi.

pentru secţia ICT+ Citizen:

Şedinţa secţiei ICT+ Citizen
Moderator: Dl Igor COJOCARU. Raportori: Igor COJOCARU, Elena ZAMŞA, Mihail NIŞCII, Vitalie RUSANOVSCHI, Vladimir ŞCHILEV, N. MARTÎNIUC, Ludmila GHERBANOVSCAIA.

Recomandări:
1. A forma un grup de lucru care va monitoriza implementarea propunerilor Conferinţei Internaţionale ICT+ 2009.
2. A recomanda implementarea sistemului de management al calităţii ISO 9001 în cadrul subdiviziunilor TIC ale ministerelor.
3. A recomanda Ministerului Educaţiei şi Tineretului elaborarea documentelor de politici şi a planului de acţiuni pentru implementarea învăţămîntului la distanţă.
4. A propune Ministerului Educaţiei şi Tineretului elaborarea cursurilor în format electronic pentru disciplinele obligatorii.
5. A propune Ministerului Educaţiei şi Tineretului, Ministerului Culturii organizarea unei mese rotunde privind bibliotecile şi arhivele electronice.
 

Categoria: Noutăţi IDSI Cuvinte-cheie: conferinţă în TIC, SA Moldcell
Ultima actualizare:  21-04-2016 13:24:49
Sursa: