Specializarea inteligentă (RIS3 - Research and Innovation strategies for Smart Specialisation) este o abordare strategică pentru dezvoltarea economică prin susţinerea specifică a cercetării şi inovării, care se referă la faptul că ţările / regiunile ar trebui să identifice şi să selecteze un număr limitat de domenii prioritare pentru investiţii bazate pe cunoaştere, concentrându-se pe punctele forte şi avantajele comparative ala acestora. Specializarea inteligentă este un element-cheie al politicii de coeziune a Uniunii Europene, dar este deosebit de importantă şi pentru regiunile / ţările care nu sunt lideri în domenii majore ale ştiinţei şi tehnologiei.
Pentru Republica Moldova la fel este important să concentreze eforturile în câteva domenii pentru a asigura masa critică. Dar este clar că concentrarea resurselor pe un număr limitat de activități nu este suficientă și nu va fi eficientă în cazul în care alegerea activităților va fi conservatoare și imitativă. Specializarea inteligentă ar trebui să fie un proces de descoperire de jos în sus, bazată pe analiza SWOT, abordări antreprenoriale, care ar aduna principalele părți interesate și le-ar mobiliza la identificarea celei mai bune specializări în cercetare-dezvoltare. Conform experienței internaționale, promovarea și implementarea specializării inteligente ar putea fi una dintre soluțiile cheie pentru eliminarea sau reducerea fragmentării sistemului de cercetare-dezvoltare, contra disipării bugetelor pe multiple şi necorelate domenii şi obiective.
În Republica Moldova nu există la moment o strategie de specializare inteligentă. Chiar dacă principalele documente strategice în domeniu, Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru Competitivitate” şi Strategia cercetării-dezvoltării a Republicii Moldova până în anul 2020, conţin unele elemente ale abordării specializării inteligente (analiză SWOT, consultarea unor părţi interesate ş.a.), ele nu pot fi încadrate în categoria strategiilor de specializare inteligentă. În ambele strategii nu sunt identificate domenii / regiuni de specializare clare. La nivel regional puţine acţiuni de susţinere a ştiinţei sunt în desfăşurare şi nu există organisme speciale pentru dezvoltarea ştiinţei, deşi există mari diferențe între Chișinău și restul teritoriului țării în domeniul cercetării şi economiei. În conformitate cu Strategia Națională de Dezvoltare Regională au fost create structuri pentru dezvoltarea regională și a fost stabilit un instrument financiar. În acelaşi timp, aceste instrumente de sprijin nu sunt folosite pentru finanțarea cercetării-dezvoltării. Unele programe de cooperare transfrontalieră ale UE sunt relevante pentru Republica Moldova în contextul RIS3 (de exemplu, Europa de Sud-Est, Cooperarea transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova, Cooperarea transfrontalieră la Marea Neagră). Republica Moldova beneficiază de sprijinul UE în acest cadru, inclusiv din fondurile structurale și de coeziune, pentru diferite activități științifice și de inovare. Dar, pentru a beneficia din plin de aceste programe, stabilirea unor priorităţi în baza abordării specializării inteligente este absolut necesară.
2 |