A fost lansat raportul „Combaterea revistelor și conferințelor științifice prădătoare”

Recent a fost lansat raportul „Combaterea revistelor și conferințelor științifice prădătoare”. Obiectivul principal al studiului a fost identificarea intervențiilor practice și eficiente care pot contribui la reducea și combaterea creșterii îngrijorătoare a revistelor și conferințelor prădătoare și oferirea recomandărilor părților interesate. Cercetarea s-a bazat pe efectuarea unui sondaj la nivel global și analiza extinsă a literaturii existente în domeniu. Un rezultat important al acestor activități a fost o mai bună înțelegere a ceea ce sunt reviste și conferințe prădătoare; măsura în care acestea au pătruns în comunitatea academică ș ce se poate face pentru a le combate.

Autorii studiului estimează că 14% dintre cercetătorii din lume, adică peste 1,2 milioane de cercetători, au utilizat edițiile prădătoare, irosind miliarde de dolari. Peste 80% din cei 1872 respondenți în cadrul sondajului global au declarat că publicațiile prădătoare sunt deja o problemă sau sunt în creștere în țara lor.

Raportul conține 8 concluzii de bază:

1)   Definițiile actuale ale revistelor și conferințelor prădătoare sunt inadecvate;

2)   Conștientizarea și înțelegerea practicilor și comportamentelor prădătoare sunt în general slabe;

3)   Modul de funcționare a publicațiilor prădătoare devin din ce în ce mai sofisticat;

4)   Revistele și conferințele prădătoare sunt în creștere și riscă să submineze încrederea publicului în cercetare și integritatea cercetării și să creeze o risipă semnificativă a resurselor de cercetare;

5)   Revistele și conferințele prădătoare riscă să fie integrate în cultura cercetării;

6)   Monetizarea și comercializarea rezultatelor cercetării științifice ajută la stimularea practicilor și comportamentelor prădătoare.

7)   Sistemele moderne de evaluare a cercetării sunt un motor major al practicilor prădătoare;

8)   Practicile prădătoare exploatează punctele slabe ale sistemului de evaluare inter pares: lipsa de transparență în procesul de evaluare și lipsa de pregătire, capacitate și recunoaștere a experților.

Pentru fiecare din aceste concluzii sunt formulate recomandări care sunt adresate părților interesate-cheie a căror influență sau acțiune poate aduce schimbări: cercetătorilor, liderilor instituțiilor de învățământ superior, academiilor de știință, finanțatorilor cercetării, bibliotecilor și serviciilor de indexare, editorilor și organizațiilor internaționale de guvernare a științei.

Studiul este realizat sub egida Parteneriatului InterAcademic (InterAcademy Partnership - IAP) – o rețea globală de peste 140 de academii de științe, inginerie și medicină.

Raportul complet poate fi accesat AICI.