ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 & ISO/IEC 27001 certified

Inovațiile în comunicarea științifică – sondaj global privind utilizarea instrumentelor de cercetare

2017-07-07   Accesări: 3366  Vizitatori unici: 2028

Există multe instrumente care sprijină cercetătorii în gestionarea informațiilor în toate fazele ciclului de cercetare. Dar, pentru prima dată a fost realizat un sondaj multidisciplinar și multilingv, care detaliază utilizarea instrumentelor de cercetare. Rezultatele acestui sondaj pot ajuta cercetătorii, precum și cei care îi sprijină în deciziile lor de a îmbunătăți eficiența, deschiderea și fiabilitatea fluxurilor activităţilor de cercetare.

Studiul global privind inovaţiile în comunicarea ştiinţifică face parte dintr-un efort continuu de a cartografia schimbările în peisajul comunicării științifice. Aceste schimbări sunt determinate de tehnologie, politici și cultură, dar, în cele din urmă, au loc doar pentru că cercetătorii și alte părți interesate decid să-și adapteze fluxurile activităţilor de cercetare. Cercetătorii, precum şi diverse organizaţii mari şi mici din sfera CDI permanent dezvoltă noi instrumente de comunicare ştiinţifică. Actualmente, există peste 600 de instrumente de comunicare academică. Cu toate acestea, utilizarea acestor instrumente variază în funcție de domeniu, țara și statutul cercetătorilor.

Sondajul a acumulat informații despre utilizarea instrumentelor pentru 17 activități de cercetare, orientarea spre accesul deschis și știința deschisă, precum și așteptările privind dezvoltarea comunicării științifice. La sondajul online au participat 20.663 de respondenţi din 151 de ţări, printre care cercetători, bibliotecari, editori și alte grupuri de specialişti implicaţi în cercetare. Din Republica Moldova la acest sondaj au participat 13 cercetători, doctoranzi şi postdoctoranzi, cadre didactice universitare şi bibliotecari. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 10 mai 2015 și 10 februarie 2016. Ultima actualizare a raportul a fost publicată la 27 iunie 2017.

Rezultatele sondajului au scos în evidenţă că la diverse etape de cercetare – descoperire, analiză, scriere, publicare, diseminare şi evaluare – sunt folosite cele mai diverse instrumente de comunicare, de la cele tradiţionale până la cele experimentale. Dacă instrumentele tradiţionale (EndNote; SPSS; Journal Citation Report etc.) nu adăugă nicio funcționalitate în comparație cu epoca tiparului, cu excepția accesului online, atunci instrumentele moderne (Overleaf – sistem colaborativ de scriere și publicare; OpenSC – instrumente și biblioteci pentru carduri inteligente; Winnover – o platformă online de publicare științifică, care utilizează o evaluare deschisă peer review post-publicare etc.) prezintă schimbarea radicală, cu tehnologii și rezultate uneori incerte; încă în curs de dezvoltare.

Astfel, sondajul a arătat că cele mai utilizate instrumente pentru căutarea literaturii şi a datelor sunt Google Scholar (~89%), Web of Science (~41%) şi PubMed (~40%). Peste 87% din respondenţi folosesc pentru accesul la literatură şi date facilităţile oferite de instituţii, cum ar fi catalogul online, baze de date, repozitorii instituţionale, reviste electronice ș.a.

Preferinţele de utilizare a instrumentelor de comunicare privind rezultatele cercetării diferă în cazul diseminării rezultatelor pentru comunitatea ştiinţifică sau diseminarea în afara mediului de cercetare. Marea majoritate a participanţilor la sondaj (~66%) preferă să publice în Imagini pentru social mediarevistele tematice ale editorilor tradiţionali. De asemenea, 26% din respondenţi publică în reviste tematice ale editorilor care susţin accesul deschis. Pentru diseminarea informaţiei despre cercetare în afara mediului academic sunt folosite mai multe instrumente moderne de comunicare, cum ar fi: Twitter (26%), Wikipedia (17%), Wordpress (~15%), Facebook (~5%), Linkedin (~3%) etc.

Participanţii la sondaj consideră că profilului cercetătorului este un instrument important pentru diseminarea informaţiei şi promovarea rezultatelor cercetărilor. În opinia celor care au răspuns la această întrebare, cele mai utilizate instrumente pentru crearea profilului sunt: ResearchGate (66%), Google Scholar Citations (64%), ORCID (34%), Academia.edu (32%) şi pagina de profilul instituţional (29%).

Pentru măsurarea impactului cercetării câte 33% din participanţii la sondaj au menţionat că utilizează Web of Science şi JCR (impact factor). Circa 27% din respondenţi folosesc baza de date Scopus, iar 12% aplică indicatori altmetrici pentru măsurarea impactului cercetării.

Imagini pentru stiinta deschisaSondajul a oferit informaţie despre atitudinea cercetătorilor privind accesul deschis și știința deschisă. Este îmbucurător că marea majoritate susţin aceste iniţiative care facilitează accesul la rezultate cercetărilor şi contribuie la transparenţa şi democratizarea procesului de cercetare. Astfel, 79% din participanţii la sondaj au menţionat că susţin Accesul Deschis şi 84% susţin Ştiinţa Deschisă. Totuşi, sprijinul teoretic şi adoptarea în practică sunt încă destul de îndepărtate, cel puţin ceea ce ţine de schimbul de date.

Rezultatele acestui sondaj vor fi utile pentru viitorii cercetători care doresc să dobândească o viziune asupra practicilor curente referitoare la inovațiile în comunicarea științifică. De asemenea, aceste rezultate vor fi oferi editorilor şi bibliotecarilor informaţii privind preferinţele şi tendinţele de utilizare a instrumentelor de comunicare la diferite etape ale procesului de cercetare. În general, rezultatele sondajului vor fi utile pentru toţi participanţii la procesul de cercetare, oferindu-le informaţii privind practicile globale de cercetare și opiniile cu privire la comunicarea științifică.

Transparența datelor acestui sondaj, atât la finalizare, cât și pe parcursul perioadei de colectare, este lăudabilă și este un exemplu de bune practici privind transparenţa cercetării. Autorii acestei cercetări Bianca Kramer şi Jeroen Bosman au depus mult efort pentru a se asigura că aceste date vor avea o valoare foarte mare pentru comunitatea academică.

Pentru informaţii suplimentare privind rezultatele acestui sondaj pot fi folosite următoarele referinţe:

1. Kramer, B.; Bosman, J. Innovations in scholarly communication – global survey on research tool usage [version 1; referees: 2 approved] [online]. F1000Research. 2016, 5:692. Disponibil: doi: 10.12688/f1000research.8414.1.
2. Stringing beads: from tool combinations to workflows [online]. Innovations in Scholarly Communication, 28 December 2016.

De asemenea, pot fi utilizate adresele de mai jos pentru a accesa:

- Setul de date depus în Zenodo

- Descrierea completă a metodologiei chestionarului care se află într-o publicație de date în F1000 Research

- Mai multe informații despre proiectul din care face parte acest sondaj

- Pentru explorarea vizuală rapidă a datelor 


Nelly Ţurcan, dr. hab., prof. univ.

 

Categoria: SCIFORM Cuvinte-cheie: sondaj, Open Science, Nelly Țurcan, instrumente TIC pentru cercetare, Inovatii, acces deschis, știința deschisă
Ultima actualizare:  30-10-2018 08:27:05
Sursa:   IDSI

 
3
 

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova

Biblioteca Nationala a Republicii Moldova