Știința Deschisă reprezintă viitorul cercetării științifice, fie că împărtășim această perspectivă sau nu

Epoca digitală ne oferă o varietate de oportunități privind diseminarea electronică a oricărei informații. Pentru comunitatea științifică academică aceasta este un suport real privind asigurarea accesibilității, dar mai ales, fructificarea rezultatelor cercetărilor științifice, toate acestea fiind posibile prin intermediul Accesului Deschis. Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI) sprijină angajamentul privind diseminarea rezultatelor cercetărilor pe o scară cât mai largă. Mai mult, IDSI și-a asumat angajamentul de a oferi accesul online nerestricționat la cunoștințe, în acest sens aderând la principiile Accesului Deschis promovate de inițiativele și declarațiile internaționale și europene. Accesul Deschis se prezintă ca unul din pilonii Științei Deschise, despre care se vorbește atât de mult în ultima vreme în mediul academic, or, Știința Deschisă se dorește a fi o nouă paradigmă a cercetării. 

(Secvențe din interviul realizat de Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM cu directorul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, dr. Igor Cojocaru).

De ce în toată lumea, mai ales în ultima vreme, se acordă o atenție atât de sporită Științei Deschise?

Motivul principal îl reprezintă convingerea că cercetarea finanțată din bani publici trebuie să fie disponibilă în mod deschis pentru a fundamenta încrederea societății, a facilita controlul și validarea rezultatelor, a permite reutilizarea rezultatelor obținute și, în special, pentru a stimula inovația. Iar aceasta vine inclusiv din motivul că schimbările aduse de Știința Deschisă vizează un spectru larg de actori: cercetătorii, universitățile și instituțiile de cercetare, organismele de guvernare a domeniului, agențiile de finanțare, mediul de afaceri și cetățenii de rând.

Este știința deschisă o prioritate strategică? Dacă da, a cui mai exact și care sunt pașii sau acțiunile prioritare care vin în susținerea dezvoltării științei și încrederea societății în eficiența ei?

Știința Deschisă este una dintre cele trei priorități strategice ale Uniunii Europene, de rând cu Inovarea Deschisă și Deschiderea spre lume. În 2015, Comisia Europeană a identificat cinci domenii de potențiale acțiuni de politici, pentru a susține dezvoltarea Științei Deschise în Europa. Acestea includ încorporarea ȘD în societate, prin intermediul căreia știința să devină mai receptivă la așteptările societale și economice, stimularea ȘD prin promovarea acesteia în cadrul programelor educaționale, promovarea activă a politicilor de acces deschis la datele de cercetare și publicațiile științifice și, foarte important, dezvoltarea infrastructurilor de cercetare pentru ȘD. Semnificativ este faptul că pe fiecare dintre aceste priorități sunt întreprinse acțiuni concrete. Astfel, este în proces crearea Cloud-ului European destinat Științei Deschise (European Open Science Cloud – EOSC), care va reuni infrastructurile de date existente și în curs de dezvoltare din țările UE, generând un mediu virtual pentru toți cercetătorii europeni, unde aceștia vor putea stoca, gestiona, analiza și reutiliza datele științifice. Pentru asigurarea accesului deschis, liber la rezultatele cercetărilor finanțate din bani publici din Europa, a fost dezvoltat portalul OpenAIRE, care contribuie la integrarea ȘD în fluxul de cercetare, facilitând interoperabilitatea și transparența activităților și rezultatelor științifice, inclusiv prin utilizarea identificatorilor persistenți pentru publicații – DOI, pentru autori – ORCID, pentru organizații – GRID etc. Anume în cadrul OpenAIRE a fost pus la dispoziția mediului academic depozitul digital Zenodo, pentru stocarea și partajarea publicațiilor științifice, datelor de cercetare, dar și a altor tipuri de rezultate științifice.

Care sunt perspectivele pentru Republica Moldova? Cum este implicată? De ce este determinată necesitatea promovării Științei Deschise în RM? Avem o legislație, o politică națională, anumite prevederi normative care trebuie implementate?

Trecerea la Știința Deschisă este o politică oficială a Uniunii Europene, iar Republica Moldova și-a declarat intenția de a se integra în Spațiul European de Cercetare (SEC), adoptând în acest sens Foaia națională de parcurs pentru integrarea RM în SEC pe anii 2019-2021. Aceasta prevede, printre altele, asigurarea accesului deschis la rezultatele științifice finanțate de la bugetul de stat prin introducerea tehnologiilor digitale în toate sferele sistemului de cercetare şi inovare. Totodată, Acordul dintre Republica Moldova și UE privind participarea țării noastre la Programul Cadru al UE Orizont 2020 stabilește alinierea științei la cerințele UE, iar asigurarea accesului deschis la publicațiile științifice în cadrul proiectelor Orizont 2020 este obligatoriu. În următorul program cadru, urmează să devină obligatorie asigurarea accesului deschis și gestionarea corectă a datelor de cercetare.

În afară de acești factori oarecum externi, așa cum bine ați observat, legislația Republicii Moldova prevede anumite elemente de ȘD care trebuie implementate. Codul cu privire la știință și inovare prevede garantarea accesului la informația științifică, Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 include ca obiectiv dezvoltarea capacităților umane, instituționale și de infrastructură, iar Planul de acțiuni al strategiei prevede elaborarea unei foi de parcurs pentru dezvoltarea infrastructurii naționale de cercetare-dezvoltare până în 2020, conectarea infrastructurii de cercetare-inovare autohtonă la rețelele europene. Din păcate, activitățile respective ale planului nu au ajuns să fie realizate. Pe de altă parte, avem succese în promovarea accesului deschis la rezultatele cercetărilor finanțate din bani publici.

Dacă spunem că Știința Deschisă trebuie să se bazeze pe accesibilitate, credibilitate, transparență, asigurând o colaborare de încredere, excelență în cercetare, cum favorizăm realmente stimularea științei?

Este adevărat că pentru adoptarea Științei Deschise în mediul academic sunt necesare nu doar infrastructuri de cercetare deschise și conținut științific, sub formă de publicații și date de cercetare, dar și o cultură științifică deschisă. Formarea acestei culturi se realizează în principal pe două căi: stabilirea unor stimulente pentru cercetători, oferite pentru adoptarea unui comportament conform principiilor deschise și activități educaționale (la nivel de organizații sau cercetători) de adoptare a principiilor ȘD.

Totodată, se recomandă revederea indicatorilor utilizați în procesul de evaluare, astfel încât să fie incluse impactul şi alte dimensiuni ale cercetărilor științifice, cum ar fi deschiderea, schimbul de cunoștințe, suportul oferit comunității, spiritul de echipă, interacțiunea cu publicul larg etc.

Deschiderea științei este benefică pentru majoritatea actorilor implicați. Astfel, comunitatea științifică, indiferent de țară și situația economică, va avea acces la cele mai recente rezultate științifice, ceea ce sa va traduce prin accelerarea procesului de cercetare și generarea mai rapidă a noilor cunoștințe, necesare pentru soluționarea provocărilor societale. Pentru fiecare cercetător în parte, deși adoptarea practicilor Științei Deschise necesită timp și efort, beneficiile includ vizibilitate sporită, o rată mai mare a citărilor, impact social mai mare, facilitarea de noi colaborări și parteneriate. Iar pentru societate per ansamblu, ȘD înseamnă o rentabilitate sporită a științei finanțate din bani publici și contribuții la creșterea economică, în special, prin stimularea inovației.

Mai mulți experți s-au pronunțat pe marginea importanței Științei Deschise, dar am observat cu toții că un accent aparte s-a pus mai ales acum, în contextul pandemiei de covid. Cum explicați acest fapt Dvs.?

Esența Științei Deschise constă în colaborare și deschidere fără precedent, inclusiv pentru abordarea unor provocări comune. Acum, în pandemie, mai mult ca oricând, atât guvernele, cât și publicul larg au așteptări imense de la știință, sperând că anume știința va fi capabilă să furnizeze soluția pentru această problemă globală.

Prin analogie, în 2014-2016, când în Africa de Vest a izbucnit din nou epidemia Ebola, inițiativa cercetătorilor de a partaja datele științifice despre virus, cât mai devreme posibil, a dus la elaborarea rapidă a unui vaccin experimental. La o situație similară asistăm și în momentul de față.

Faptul că atât mediul academic, cât și publicul larg simt nevoia să aibă acces la cele mai recente realizări și rezultate științifice este demonstrat și de faptul că, în anul 2020, Instrumentul Bibliometric Național a înregistrat de două ori mai multe accesări și vizitatori unici, comparativ cu 2019.

Care este aportul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, pe care îl conduceți de mai mulți ani, care a și inițiat promovarea Științei Deschise, pentru ca menirea de a fi în contact direct cu societatea să fie viabilă, inclusiv în perioada situației epidemiologice grave cu care ne confruntăm de la începutul acestui an?

Am acordat suport colegiilor de redacție ale revistelor științifice din Republica Moldova pentru conformarea cu principiile Accesului Deschis. Astfel, 35 de reviste științifice, din cele 51 evaluate la nivel național, sunt înregistrate în DOAJ (Registrul revistelor cu acces deschis), iar colaborarea cu Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) și Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a impulsionat 12 reviste științifice să fie incluse în cele mai prestigioase baze de date internaționale – Web of Science și SCOPUS (http://ibn.idsi.md/ro/registru).

Anual indexăm peste 20 mii publicați ale autorilor din RM în cea mai mare bază de date cu publicații științifice din țară – Instrumentul Bibliometric Național (IBN). Majoritatea publicațiilor din IBN sunt indexate și de Google Academic, fapt care permite cercetătorilor să ducă evidența citărilor, cu un efort minim.

Peste 500 de evenimente științifice, culturale și educaționale au fost filmate și transmise online pe www.idsi.md/tv, inclusiv susținerile publice ale tezelor de doctorat.

Zilnic mai mult de 2 000 de vizitatori unici accesează resursele informaționale elaborate și menținute de IDSI.

Efortul depus este apreciat și de ediția din septembrie 2020 a clasamentului internațional WEBOMETRICS „The Ranking Web of World repositories”, în care Instrumentul Bibliometric Național elaborat de IDSI deține poziția 23 din 211, în compartimentul „Clasament transparent: Portaluri ale revistelor de Google Scholar” (Transparent Ranking: Portals of Journals by Google Scholar).

Cum dezvoltați parteneriate în vederea promovării Științei Deschise în mediul academic?

IDSI s-a axat pe realizarea art. 86 din Codul cu privire la știință și inovare – crearea unui spațiu informațional unic şi realizarea politicii de stat privind informațiile ştiinţifico-tehnologice. În acest sens, colaborăm cu institutele de cercetare și instituțiile de învățământ superior, MECC, AȘM, ANACEC, ANCD, Asociația Bibliotecilor din Republica Moldova, Consorțiul Resurse Electronice pentru Moldova etc.

Conform Instrucțiunii privind raportarea anuală a implementării proiectelor din domeniile cercetării și inovări, aprobată de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, rezultatele obținute în urma realizării proiectelor finanțate din bugetul de stat se publică în Acces Deschis la nivel național (IBN) și, după caz, internațional. Instrumentul Bibliometric Național a devenit instrumentul care permite realizarea acestor cerințe legale.

Colaborarea etapizată și coordonată dintre cei mai importanți actori din domeniul cercetare-inovare: MECC (solicitarea indexării a 21 000 de publicații științifice la nivel național în IBN), ANACEC (utilizarea IBN pentru evaluarea revistelor științifice, recunoașterea manifestărilor științifice realizate, verificarea publicațiilor pentru conferirea titlurilor științifice și științifico-didactice, a conflictelor de interes, a plagiatului etc.), ANCD (utilizarea IBN pentru verificarea apariției și disponibilității în Acces Deschis a publicațiilor din cadrul proiectelor finanțate), AȘM (utilizarea IBN pentru elaborarea Raportului anual privind starea științei) a permis punerea în circulație internațională a conținutului științific autohton în format digital, accesat de circa 240.000 de vizitatori unici din peste 190 de țări în timp real, chiar până la raportarea anuală oficială.

Suntem în contact permanent cu cercetătorii, doctoranzii, colegiile de redacție, organizatorii de manifestări științifice, școlile doctorale etc. pentru a înțelege necesitățile acestora și a le oferi facilități noi dezvoltate în IBN.

Interviul integral realizat de Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM, este disponibil pe site-ul web al Academiei de Științe a Moldovei