ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 & ISO/IEC 27001 certified

Utilitatea studiilor bibliometrice și scientometrice pentru specializarea inteligentă

2019-04-23   Accesări: 165  Vizitatori unici: 121

Specializarea Inteligentă este un concept promovat de Uniunea Europeană pentru a exprima cadrul și mecanismele de specializare a proceselor de inovare la nivelul unei țări/regiuni de dezvoltare. În exercițiul financiar 2014-2020 acest concept a devenit un instrument important al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește orientarea surselor de finanțare aferente Obiectivului Tematic 1 al Cadrului Strategic Comun “Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării” [1].

În viziunea OECD, Specializarea Inteligentă [2] este un cadru industrial și de inovare pentru economiile regionale, care urmărește să ilustreze modul în care politicile publice, condițiile cadru, dar mai ales politicile privind investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare pot influența specializarea economică, științifică și tehnologică a unei regiuni și, în consecință - creștere prin mobilizarea investițiilor bazate pe inovare /cunoaștere în regiuni.

Conform conceptului de bază al strategiilor de specializare inteligentă, fiecare regiune are un potențial unic, ancorat în specificul local, care poate fi deblocat prin anumite măsuri, contribuind la creșterea competitivității prin inovare. Inovarea se întâmplă la nivelul companiilor din regiune prin suportul ecosistemului regional de inovare, format din universități, structuri de cercetare, fonduri de investiții, fonduri de garantare, ONG-uri catalizator, agenții de finanțare, bănci, centre de transfer tehnologic, la care se adaugă resursele umane, materiale, financiare și capitalul social din regiune. În funcție de modelul economic național predominant și de modelele de afaceri preponderente în cadrul sectoarelor economice reprezentative din regiune, specializarea inovării poate urma una sau câteva dintre cele 4 căi, una dintre acestea fiind “geneza radicală a sectorului prin asimilarea unor cercetări cu caracter disruptiv în inovațiile de produs și proces, prin inovații radicale la nivel antreprenorial și prin invenții și co-invenții a aplicațiilor” [3].

Metodologiile de identificare a posibilei specializări inteligente a unei țări/regiuni (oraș, municipiu, etc.), din punct de vedere a existenței potențialului economic, inovativ și științific utilizează analiza bibliometrică / scientometrică [4,5].

O dovadă a consolidării cercetărilor științifice în domeniile, care ar putea fi identificate ca fiind potențiale pentru a fi incluse în strategiile de specializare inteligentă, este prezența unui număr suficient de publicații rezultate din cercetările în aceste domenii.

Prezența publicațiilor științifice și rata de creștere a numărului acestora este determinată de nivelul de dezvoltare a științei. Volumul de cunoștințe crește exponențial și această creștere vorbește despre viteza de dezvoltare a științei [în domeniul de interes], dar și a societății [6].

O analiză a nivelului și vitezei de dezvoltare a domeniilor științifice în lume a fost efectuată în temeiul datelor privind publicațiile înregistrate, acumulate în una dintre cele mai reprezentative baze de date – Scopus, pe parcursul a 30 de ani (1989- 2018), în funcție de domeniu, cu autori din toată lumea. În rezultatul analizei s-a constatat că numărul de publicații este în creștere în toate domeniile, însă cele mai multe lucrări au fost publicate în Medicină. Supremația acestui domeniu se menține pe parcursul a 30 de ani, urmată de Inginerie și Știința calculatoarelor (Informatica), care cu 30 de ani în urmă avea de 11 ori mai puține publicații decât Medicina. [7] Tendințele observate sugerează direcțiile strategice în care pot fi identificate domeniile de specializare inteligentă.

Un studiu publicat recent “Explorarea tendințelor curente în cercetarea științifică privind specializarea inteligentă” [8] a evidențiat tendințele actuale în cercetarea privind specializarea inteligentă printr-o analiză bibliometrică a numărului de publicații, autori, organizații și citări odată cu analiza rețelei, examinând: (1) literatura științifică privind specializarea inteligentă, care a fost publicată în primul deceniu de cercetare, corespunzător perioadei dintre 2005 și 2016; și (2) comunitatea cercetătorilor care au produs această literatură.

Rezultatele analizei arată că cercetările privind specializarea inteligentă au crescut în mod constant din momentul publicării recomandărilor de politici [9] ale grupului de experți K4G [10], ceea ce a condus la dezvoltarea progresivă a unui domeniu de cercetare nou, în care numărul autorilor și al publicațiilor științifice a crescut exponențial. Acest fapt este o dovadă a creșterii interesului cercetătorilor față de specializarea inteligentă. Primele publicații științifice privind specializarea inteligentă datează din anul 2011, iar cea mai mare parte a literaturii care aparține acestui domeniu de cercetare a fost publicată între 2014 și 2016. În această perioadă de trei ani au fost publicate aproximativ 86% din cele 205 de publicații produse în decursul primului deceniu de cercetare. Comunitatea cercetătorilor care lucrează în acest domeniu s-a extins urmând un model similar de creștere: numărul autorilor a crescut de la 9 (2011) până la 65 în 2013 și a ajuns la 395 la sfârșitul anului 2016. Aceasta denotă importanța majoră a studiilor bibliometrice/scientometrice pentru identificarea domeniilor de specializare inteligentă.

Rezultatele Studiului menționat denotă că 93% din literatura privind specializarea inteligentă este produsă în Europa, unde universitățile sunt cele mai active organizații, cu 70% din totalul pubicațiilor. Țările europene și instituțiile de învățământ superior reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a forței de muncă disponibilă și a numărului citărilor. Aproximativ 90% dintre autori lucrează în cadrul organizațiilor europene, iar publicațiile lor au obținut 99% din totalul citărilor. Cu 65% dintre autori și 82% din numărul total al citărilor, universitățile au cea mai mare pondere din aceste activități.

Europa este, de asemenea, locul în care se regăsesc centrele (hub-urile) de cunoștințe regionale privind specializarea inteligentă. Aceste centre includ: Belgia, Germania, Spania, Suedia, Elveția, Italia, Țările de Jos și Regatul Unit. În prezent, 13 dintre cele 15 organizații de vârf cu cele mai numeroase citări se bazează în hub-urile regionale de cunoaștere, unde cercetarea este condusă în principal de universități.

În cadrul pregătirii Raportului prealabil pentru cartografierea potențialului economic, inovativ și științific privind Specializarea inteligentă în Republica Moldova s-a efectuat studiul scientometric, în rezultatul căruia s-au identificat domeniile de specializare inteligentă la nivel național.

Desigur, indicatorii privind știință, tehnologia și specializarea economică au, de asemenea, unele limitări inerente: i) sunt orientate în principal către specializări din trecut și prezent și nu pot capta activități "emergente" care nu sunt ușor de inclus în listele tradiționale de discipline de cercetare învechite; ii) necesită abilități tehnice înalte în ceea ce privește calculul și interpretarea atentă; iii) sunt exclusiv informative, menite să contribuie la discuții între părțile interesate și nu pot fi folosite direct pentru luarea deciziilor, în special pentru că ele nu pot identifica cu siguranță activitățile emergente.

Pentru a ajuta factorii de decizie politică să aibă o imagine mai profundă asupra specializărilor naționale sau regionale, ar putea fi elaborați indicatori suplimentari mai sofisticați care să reflecte interacțiunile dintre știință și tehnologie, să detecteze domeniile științifice și tehnologice emergente și să cartografieze colaborarea interregională.

Referințele conținute în fiecare cerere de brevet la brevetele anterioare relevante pot furniza informații privind interdependența diferitor domenii tehnologice. Referințele din fiecare cerere de brevet la articolele de cercetare, care raportează rezultatele pe care se bazează invenția, pot fi utilizate pentru a cartografia legătura știință-tehnologie, care poate indica atât oportunități interesante pentru dezvoltarea tehnologiei, cât și descoperi lacune în profilul științific regional sau național.

Tehnicile sofisticate care combină abordările bazate pe citări și cele bazate pe text permit monitorizarea evoluției domeniilor științifice și tehnologice și detectarea de subiecte noi, emergente în domeniile existente. Colaborările internaționale și interregionale în domeniul dezvoltării științei și tehnologiei pot fi cartografiate prin studierea modelelor de coautorat sau co-invenție între țări, regiuni și instituțiile lor respective, astfel cum au fost articulate în conceptul Triple Helix.

Pe lângă publicații, brevete și indicatori de performanță economică, există și alte date care sunt relevante pentru evaluarea potențialului STIE (Știință, Tehnologie, Inovare, Economie) pentru țară sau o regiune. Printre acestea se numără cheltuielile privind inovarea și cercetarea/dezvoltarea în sectoare specifice, disponibilitatea capitalului uman pentru anumite domenii științifice, tehnologice și economice, prezența infrastructurii IT în anumite sectoare etc. La nivel național, sunt disponibile anumite seturi de date specifice sectorului. Din păcate, este foarte dificil să se găsească date regionale care sunt suficient de detaliate în ceea ce privește domeniile fundamentale relevante și care sunt comparabile în diferite regiuni.

Datele și indicatorii pentru măsurarea specializării în domeniul științei, al tehnologiei și al ocupării forței de muncă pot ajuta factorii de decizie în diagnosticarea punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și riscurilor în termeni de capacități științifice, tehnologice, inovatoare și economice. Totuși, trebuie de menționat că acestea sunt orientate în principal către specializări din trecut și din prezent și nu pot capta dimensiunile din ce în ce mai trans-sectoriale și trans-tehnologice ale "activităților" emergente, deoarece acestea nu sunt incluse ușor în listele disciplinelor pentru cercetare. Pentru a înlătura aceste lacune, utilizarea exercițiilor de previziune și a instrumentelor de diagnosticare poate fi deosebit de utilă în identificarea "activităților" emergente și a noilor sinergii și complementarități. Rolul guvernului ar putea fi acela de a comunica instrumentele existente și de a stabili mecanismele necesare pentru a reduce volumul informațiilor nerelevante pentru toate părțile interesate [3].

Analiza previziunii tehnologice (Foresight) a demonstrat că, aceasta ar permite o identificare a priorităţilor de cercetare mai apropiată de necesităţile Republicii Moldova, de exemplu, ar crea o bază pentru interacţiunea actorilor sistemului naţional de cercetare-dezvoltare (CD) şi a unor reţele naţionale sau clustere pe segmente ale cercetării şi inovării. Abordarea specializării inteligente şi politica de inovare axată pe cerere ar ajuta la orientarea sistemului CD spre necesităţile economice şi sociale, stabilirea nişelor competitive pe care să se axeze cercetarea ştiinţifică (argumentat, nu imitativ şi conservator), asigurând masa critică şi deschiderea cooperării cu sectorul antreprenorial, dar şi la armonizarea cu tehnicile şi procedurile utilizate la nivel european. [11]

Comparând indicatorii de specializare în timp, pot fi analizate schimbările în specializările științifice, tehnologice sau economice. Rezultate interesante pot fi obținute și din studierea relațiilor dintre specializările științifice, tehnologice și economice, care pot fi cartografiate.

La realizarea acestor cartografieri contribuie în mod substantial și studiile bibliometrice/scientometrice prin analiza poziției potențialului științific uman, a producției științifice și tehnologice, a indicatorilor economici și ponderii în anumite sectoare și regiuni în comparație cu altele. Acestea sunt utile prin faptul că pot oferi răspunsuri cel puțin la următoarele întrebări:

• Câte publicații științifice despre specializarea inteligentă identificată au fost produse în ultimii ani (de exemplu, 5-7 ani)?
• Cât de mare este comunitatea de cercetători, organizații și țări care lucrează în acest domeniu/subdomeniu identificat?
• Care este influența și productivitatea acestor cercetători?
• Care sunt principalele centre regionale de cunoaștințe și principalii producători de cunoștințe?
• Care sunt cele mai citate obiecte de cunoaștere din publicațiile comunității de cercetare?
• Care sunt domeniile prioritare din punct de vedere economic?
• Care sunt domeniile prioritare din punct de vedere al numărului angajaților?
• Care sunt industriile emergente?
• Care sunt industriile cu potential de inovare?
• Care sunt industriile cu masa critică în specializarea inteligentă identificată din punct de vedere al cifrei de afaceri și număr angajați?
• Care sunt cele mai inovatoare companii și care sunt produsele lor inovative?
• Care este numărul cererilor de brevete?
• Care este numărul total al companiilor?
• Care este numărul companiilor cu activități de cercetare-dezvoltare proprii?
• Care este numărul companiilor cu activități de cercetare-dezvoltare externă?
• Alte aspecte care ar fi de interes pentru persoanele cu putere de decizie.

În concluzie menționăm că este discutabil dacă o specializare economică importantă din punct de vedere istoric poate dura, atunci când nu există puncte forte științifice și tehnologice în zonele respective. De asemenea, pozițiile științifice sau tehnologice puternice care nu se traduc în performanță economică ridică întrebări politice privind transferul de cunoștințe, iar studiile scientometrice, după cum s-a menționat mai sus, vin să confirme sau să infirme corectitudinea specializării identificate prealabil prin concluzii și recomandări bazate pe date.

 

Referințe

1. Cadrul Strategic Comun, 2014-2020. Disponibil: https://www.fonduri-structurale.ro/descarca-document/136

2. Strategia de Specializare Inteligentă. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (RIS3 NV). Disponibil: http://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2018/07/RIS3-NV.pdf

3. Innovation Driven Growth in Regions: The Role of Smart Specialisation. Preliminary version. OECD. Disponibil: http://www.oecd.org/sti/inno/smart-specialisation.pdf

4. Mapping of economic, innovative and scientific potential in the Republic of Moldova. Final Draft Report. Hugo Hollanders, Joint Research Centre Enlargement and Integration Action 2018

5. Characterisation of preliminary priority areas for smart specialisation in Moldova, Network analysis for the identification of key stakeholders for preliminary priority areas for smart specialisation in Moldova. EU JRC, June 2018. Disponibil: 
http://unics.cloud/wp-content/uploads/2019/01/Characterisation-of-preliminary-priority-areas-for-smart-specialisation-in-Moldova.pdf

6. PRICE, Derek. Quantitative Measures of the Development of Science. In: Archives Internationales d’Histoire de Sciences. 1951, Janvier, pp. 86-93.

7. CUJBA, Rodica. Abordarea bibliometrică în analiza dinamicii de dezvoltare a științei și societății. In: Akademos. Revistă de Știință, Inovare, Cultură și Artă. 2019, nr. 1 [preprint].

8. Exploring Current Trends in Scientific Research on Smart Specialisation. Luca Moraa , Mark Deakinb and Alasdair Reidb Article in Scienze Regionali, January
2019. Disponibil: https://www.researchgate.net/publication/330117791_Exploring_Current_Trends_in_Scientific_Research_on_Smart_Specialisation

9. http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/selected_papers_en.pdf

10. European Commission Knowledge for Growth (K4G) Expert Group. Disponibil: http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/selected_papers_en.pdf

11. Gheorghe Cuciureanu. Managementul sistemului national de cercetaredezvoltare în contextul proceselor de globalizare. In: REVISTA DE POLITICA ŞTIINŢEI ŞI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUĂ Vol. 4, No. 2, Iunie 2015, p. 136 – 144
 

Categoria: Noutăţi IDSI Cuvinte-cheie: specializare inteligentă, scientometrie, bibliometrie
Ultima actualizare:  25-04-2019 12:11:14
Sursa:   Ion Coșuleanu, cercetător științific IDSI 

 
0